CORONAVIRUS bagă economia României în colaps. TOP 10 EFECTE NEGATIVE generate de pandemie

Economia României în colaps. Pandemia de coronavirus ar putea avea efecte catastrofale asupra economiei Romaniei, peste valorile înregistrate în timpul crizei economice din 2008. Cu mult chiar!

Econtext va prezinta 10 efecte negative care ar putea fi generate de pandemia de coronavirus, efecte care ar putea azvarli tara noastra intr-o recesiune adanca. Din care ne vom reveni in cativa ani!

Totul depinde de cat de rapid va trece criza pandemica si de cat de rapid ne vom reveni ulterior. Dar referinta temporala este foarte redusa. De exemplu, daca economia Germaniei se opreste timp de trei luni, am putea asista la un declin de 20% al celei mai puternice economii europene, potrivit Institutului de Cercetare Economică (Ifo) din Munchen.

Nori negri se aduna deasupra lumii! Si nori negri se aduna si deasupra Romaniei. Iar Econtext va prezinta 10 efecte negative, generate economiei romanesti de catre coronavirus.

Iata care sunt cele 10 efecte negative generate de pandemia de coronavirus:

1. Creșterea abruptă și masivă a prețurilor

Ținta de inflație pentru acest an este de 2.5%, potrivit BNR. Totuși, prognoza este mai ridicata, la o medie de 2.9% (2.8% în trimestrul I și II, 3% în celelalte trimestre). O valoare apropiată este oferită și Comisia Națională de Prognoză (CNP), care vede rata inflației la 3% la sfârșitul anului (respectiv, o medie anuală de 3.1%).

În luna februarie a acestui an, rata inflației s-a situat la 3.05% față de luna similară a anului precedent, potrivit Institutului National de Statistica (INS). Iar cel mai mult s-au scumpit marfurile alimentare (4.09%), care si acum sunt in primplan in ceea ce priveste scumpirile.

Alimentele au o pondere de aproape o treime in structura inflatiei, urmate de marfuri nealimentare (energie, combustibili, tutun, articole de igiena, cosmetic, medicale, imbracaminte, produse de uz casnic etc), care au o pondere de circa 48% in structura inflatiei. Ele sunt completate de servicii (pondere de 20% in inflatie), cum ar fi posta si telecomunicatii, apa, canal, salubritate, telefon, transport, restaurant etc).

Astfel, daca alimentele au inregistrat o scumpire brusca si puternica in aceasta perioada, rezulta o presiune puternica asupra indicelui preturilor de consum.

O bula de oxigen poate veni de la produsele si serviciile care s-au ieftinit, dar scumpirea este mult mai puternica, pe cand o eventuala ieftinire este mai lenta.

Pentru o analiza complete privind scumpirile si ieftinirile din aceasta perioada, click AICI.

2. Creșterea abruptă și accelerată a numărului de șomeri

Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna ianuarie a anului 2020 a fost de 350 mii persoane, în scădere față de luna precedentă (366 mii persoane), cât și față de aceeaşi lună a anului anterior (353 mii persoane), potrivit unui comunicat al INS, publicat la inceputul acestei luni. Procentual, el s-a situat la 3.9%.

Economia României în colaps. Pe sexe, rata şomajului la bărbaţi a depăşit-o cu 1 punct procentual pe cea a femeilor (valorile respective fiind 4,3% în cazul persoanelor de sex masculin şi 3,3% în cazul celor de sex feminin).

La ce ne putem aștepta în aceste vremuri? La o creștere masivă a numărului de șomeri. Dacă ne uităm la alte țări, mult mai stabile și mai dezvoltate, datele nu arata deloc optimist. De exemplu, rata şomajului din Norvegia a crescut de peste patru ori în numai două săptămâni la 10,4%. „Este cea mai ridicată rată a şomajului în Norvegia de la Al Doilea Război Mondial”, a spus Sigrun Vageng, directorul departamentului pentru muncă şi ajutor social la administraţia omonimă din Norvegia.

Cresterea somajului din Norvegia a survenit ca urmare a prabusirii preturilor international la titei, statul nordic fiind cel mai mare producator de petrol din Europa. Astfel, ieftinirea petrolului a generat reducerea activitatii in aest domeniu, ceea ce a dus, implicit, la concedieri. In alte tari care sunt mari producatoare de petrol, masurile au fost si mai drastice. Nicaragua, o tara dependent de productia si exportul de petrol, a decis inchiderea mai multor puturi petroliere.

Dar sa revenim la Romania. Deja au fost anuntate zeci de mii de potentiale concedieri in diferite ramuri ale economiei. Zilele trecute, Ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru, a anunțat, la un post TV, că numărul contractelor de muncă înghețate sau suspendate definitive a ajuns deja la 1.000.000. In trei saptamani!

3. Plafonarea sau chiar reducerea salariilor

In luna ianuarie a acestui an, câştigul salarial mediu nominal net a fost 3189 lei, în scădere faţă de luna precedentă cu 151 lei (-4,5%). Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (7478 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1803 lei).

Economia României în colaps. CNP estima ca vom avea un castig salarial mediu net (castig salarial = salariu mediu net + prime, bonusuri, sporuri etc) de 3.337 lei in acest an, in crestere cu circa 10% (9,9%, mai exact) fata de anul trecut.

Insa, deja se preconizeaza ca cele mai multe companii nu vor mai da prime de Paste, ceea ce inseamna o deja stagnare a castigurilor pentru populatie. Mai mult, multe companii vor fi nevoite nu doar sa plafoneze salariile, dar chiar sa le si scada (dincolo de concedieri), intrucat au fost inghetate multe contracte, in cele mai multe ramuri economice.

4. Reducerea numărului de locuri de muncă vacante

Coronavirus si economia Romaniei. Dincolo de somaj si plafonarea/scaderea salariilor, un alt fior negru strabate Romania. Altfel zis, locurile noi de munca scoase la concurs in mediul bugetar sau cel privat. Pe scurt, angajarile. Din ultimele date statistice, rezulta ca in trimestrul IV din 2019, numărul locurilor de muncă vacante a fost 47.100, în scădere cu aproape 8.000 de locuri de muncă vacante faţă de trimestrul anterior.

În trimestrul IV 2019, rate relativ mari ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (1,73%), sănătate şi asistenţă socială (1,69%).

Astfel, 5.800 locuri vacante se regăseau în sănătate şi asistenţă socială, 4.600 locuri vacante în administraţia publică, respectiv 900 locuri vacante în învăţământ. La polul opus, numărul total al locurilor de muncă vacante s-a diminuat cel mai mult in domeniul tranzacţiilor imobiliare. Adica, cele mai putine angajari s-au facut in imobiliare.

Ce inseamna toate acestea? Inainte de pandemie, se gasea de munca cel mai mult in administratie, invatamant, sanatate. In schimb, cele mai putine posturi se gaseau in zona tranzactiilor imobiliare. Iar noua criza ar putea duce la o prabusire a sectorului imobiliar, ceea va insemna nu doar mai putine angajari in imobiliare, ci, dimpotriva, multe concedieri.

5. Deprecierea monedei naționale

Deocamdata, Banca Nationala a Romaniei a tinut in frau o potentiala depreciere a leului. A existat o usoara devalorizare a leului, care a deposit pragul de 4.8 pe 21 februarie. Cursul de schimb a ajuns la cea mai inalta valoare pe data de 17 martie 2020 (1 euro = 4.8448 lei), iar de atunci a avut o evolutie destul de slaba, o apreciere usoara a leului.

Economia României în colaps. Totusi, doua intrebari sunt pe buzele tuturor: cat va mai reusi BNR sa tina cursul si la cat ar putea ajunge leul? Fiecare criza aduce dupa ea si o devalorizare a monedei nationale, intrucat multe persoane fizice si companii cumpara euro, pentru a-si pastra economiile intr-o moneda mai puternica. Iar multe companii isi redirectioneaza investiile catre alte tari, mai stabile, ceea ce inseamna, din nou, mutarea unor sume mari in valuta din Romania catre tari mai puternice, mai echilibrate. Si ce se intampla in aceasta situatie? Pe scurt, cresterea cererii de euro, generandu-se o scumpire a valutei europene.

O situatie similara s-a produs recent cu coroana norvegiană, care s-a prăbuşit în ultimele două săptămâni la minime istorice în raport cu dolarul american şi moneda euro.

Revenind la leu si la evolutia sa in perioade de criza, sa amintim doar cateva evolutii de la ultima criza, cea din anii 2008.

Iar atunci am avut de-a face nu doar cu o depreciere graduala si destul de accelerata a leului, dar si cu picaje abrupte. De exemplu, pe 1 noiembrie 2007, euro era cotat la 3.3157 lei (iar cursul din acea perioada se situa la o medie de 3.3 – 3.4 lei pentru 1 euro). Trei saptamani mai tarziu, euro era cotat la 3.6221 (23 noiembrie 2007). Practic, o devalorizare de 10%!

Si răul nu se opreste aici. Un alt exemplu din acea perioada, mai aproape de criza, a avut loc in perioada noiembrie 2008 – ianuarie 2009. Adica in decurs de doar doua luni. In luna noiembrie 2008, cursul mediu de schimb s-a situat la 3.7753 lei/euro, pentru ca doua luni mai tarziu, in ianuarie, cursul mediu sa ajunga la 4.2327 lei/euro. Depreciere de 12%!

6. Inflamarea deficitului de cont current (estimat la începutul anului la 4.5% din PIB, de la 5.2% din PIB in 2019)

Economia României în colaps. Contul curent este, în esență, un calcul al tranzacțiilor internaționale ale unei țări și, alături de contul de capital, reprezintă o componentă a balanței de plăți a unui stat. Iar cea mai mare parte a acestor sume (cele mai multe intrari si iesiri de capital) au loc prin comert. Alaturi de comer teste inclus si venitul net, cum ar fi dobânzile și dividendele, precum și transferurile, cum sunt ajutoarele externe. Totusi, aceste componente reprezinta doar o mică parte din contul curent în comparație cu ponderea pe care o au exporturile și importurile.

Practic, masoara cati bani ies si cati intra dintr-o tara.

Potrivit CNP, soldul contului current este previzionat in acest an la -4.5% din PIB. Totusi, ne asteptam la o inghetare a activitatilor comerciale, dublata de cresterea investitilor statului in aparatura si ustensile medicale in urmatoare perioada, ceea ce insemna iesiri de capital. De asemenea, e posibil ca multe persoane fizice si companii sa prefere sa-si duca economiile in state mai puternice si mai stabile (cele care nu au facut deja acest lucru). Astfel, acest lucru inseamna alte iesiri de capital (care vor pune presiune si pe cursul de schimb, cum am precizat anterior).

Si sa nu uitam populatia Romaniei care lucreaza in afara tarii si care trimitea constant in tara sute de milioane de euro. In astfel de vremuri se pune accentul mai mare pe economii, astfel ca e posibil sa scada cuantumul acestei sume care intra in Romania. Dincolo de faptul ca zeci de mii de romani si-au pierdut locul de munca pe care-l aveau in afara tarii, iar o parte dintre acestia au parasit tarile de adoptie, intorcandu-se in tara.

Pe de alta parte, Comisia Europeană direcționează către România peste 1 miliard de euro pentru combaterea efectelor COVID-19. Totusi, nu inseamna ca toata aceasta suma va intra in tara. Mai precis, este vorba de 483 de milioane de euro, prin renunțarea în acest an la obligația României de a rambursa prefinanțările neutilizate din fondurile structurale și de alte 637 de milioane de euro prin virarea avansului aferent fondurilor structurale pentru anul 2020 în cursul lunilor martie și aprilie. Chiar daca nu sunt sume noi care vor intra, macar nu sunt sume care vor iesi.

In concluzie, ne asteptam la o adancire a deficitului de cont curent in perioada urmatoare.

7. Temperarea puternică a importurilor, posibilă trecere în valori negative față de 2019 (scădere față de anul precedent)

Economia României în colaps. In termeni procentuali, pentru acest an, CNP prognozeaza un avans al importurilor de 5.7% fata de anul anterior. Daca ne uitam pe cifrele de anul trecut, putem observa ca CNP preconiza deja o incetinire a economiei Romaniei. Ramanand la importuri, estimarile arata o crestere a importurilor de 7.2% in 2019 fata de 2018 si de 9.1% in 2018 fata de 2017. Mult mai mari fata de acest an si, in plus, un ritm de scadere, de incetinire (avans anual de 5.7% in 2020, fata de 7.2% in 2019 si 9.1% in 2018). Iar aceasta tendinta este sustinuta si de prognozele pentru anii urmatori: 5.1% in 2021, 4.6% in 2022, 4% in 2023.

Aceasta ar putea fi un lucru pozitiv daca, pe de alta parte, ar creste exporturile. Sa putem spune ceva de genul: am reusit sa importam suficienta tehnologie astfel incat sa realizam si in Romania produse care sa fie competitive si solicitate la export. Si, astfel, exporturile sa creasca, caz ideal. Dar acest lucru nu se intampla, cum vom vedea mai jos, in sectiunea destinata exporturilor.

Astfel, dincolo de faptul ca se estima deja o incetinire a importurilor, acum aceasta incetinire ar putea fi amplificata de criza declansata de pandemia coronavirus.

8. Temperarea puternică a exporturilor, posibilă trecere la valori negative față de 2019 (scădere față de anul precedent).

In prognoza de iarnă 2020 a Comisiei Naționale de Prognoză (CNP), exporturile sunt estimate la un avans de 4.5% in acest an, iar importurile la 5.5%.

Economia României în colaps. La exporturi avem deja cateva semne de intrebare. Primul semn de intrebare este dat de prognoza privind evolutia in anii urmatori. Prognoza realizata inainte de criza generata de coronavirus. Astfel, in prognoza realizata la mijlocul lunii februarie, CNP miza pe un avans procentual de 4.5% al exporturilor. Cifre destul de bune, aparent!

Dar daca le raportam la importuri, care sunt mai ridicate, situatie este departe de a fi ideala. In schimb, tendinta exporturilor este de crestere, potrivit CNP: 4.9% in 2021, 5.3% in 2022. Sau, mai bine zis, era de crestere, caci noua realitate va spulbera mult din aceste cifre.

9. Creșterea numărului de falimente și/sau suspendare a activității companiilor.

Criza financiara din urma cu 12 ani a lasat in urma aproape sute de mii de firme inchise, care au fost nevoite sa-si suspende activitatea sau care au intrat de-a dreptul in faliment. De altfel, finalul anului 2008 a fost dezastruos pentru companiile din Romania. Potrivit Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC), circa 14.500 de firme au intrat in faliment in tara noastra, in 2008, cu 75% mai mult fata de 2007. Ceea ce ar putea duce economia României în colaps.

Cele mai afectate vor fi societatile mici si mijlocii, care nu au capital provizionat pentru situatii de criza. Dar vor fi si ramuri care vor avea de castigat de pe urma pandemiei de coronavirus!

Iar altele vor avea scaderi dramatice, cum ar fi turismul, anul acesta fiind practic pierdut pentru operatorii din industria turismului.

10. Scăderea economiilor bancare și non-bancare

Economia României în colaps. Cresterea abrupta a preturilor, panica privind aprovizionarea constanta cu produse si blocajul comercial vor genera o scadere a depozitelor bancare ale companiilor si populatiei. Ultimii ani s-au bucurat de o relativa stabilizare a economiilor detinute de populatie si de societatile comerciale. Potrivit datelor BNR, depozitele la termen s-au situat in februarie 2020 la 117,46 miliarde lei, iar cele in valuta la 62,72 miliarde lei (echivalate in moneda nationala).

Economia României în colaps. O crestere usoara fata de perioada similara a anului precedent, cifrele aratand astfel in februarie 2019: depozite lei in total de 116,4 miliarde lei, depozite in valuta (echivalate in lei) in suma totala de 62,45 miliarde lei.

Sunt sanse foarte mari ca aceasta tendinta, de crestere treptata, dar stabila, a depozitelor bancare sa se naruiasca in perioada urmatoare. Este rolul celor care coordoneaza sistemul bancar sa evite o catastrofa bancara, care ar putea genera un colaps la nivelul intregului lant economic.

Concluzie

Toate aceste efecte negative vor avea un impact similar asupra economiei romanesti. Estimarile pentru acest an converg catre o crestere economica de circa 4%. CNP mizeaza pe un avans de 4.1% al Produsului Intern Brut (PIB). Sectorial, se prognozeaza un avans anual de 2.9% al industriei, de 2.5% al agriculturii, de 6.2% in constructii si de 4.2% al serviciilor. Totusi, cu o economie oprita, sezonul constructiilor (care isi are apogeul in timpul verii) si cel al agriculturii (cu varfuri in vara – toamna), este greu de crezut ca vom atinge aceste cifre.

Economia României în colaps. Dimpotriva, sunt toate premisele pentru o contractie economica in acest an. Si una destul de abrupta. Reamintim, Institutul de Cercetare Economică (Ifo) considera ca economia Germaniei ar putea scadea cu 5-6% daca se iese rapid din sistarea actuala a activitatii.

Rapid, insemnand cateva saptamani. Caci cu o economie oprită timp de trei luni și o revenire ulterioară la nivelul normal de-a lungul a câtorva luni, scăderea ar putea fi chiar de 20%.

Cum va fi atunci economia Romaniei, daca spectrul unui astfel de recul pluteste in statele puternice?

Accesati pariul zilei pentru o experienta de neuitat!