Aliații NATO din Europa se confruntă cu un evident deficit de personal militar și nu vor putea trimite suficienți soldați pe front în cazul unui război cu Rusia. România a pierdut 6000 de militari într-un an. Un expert militar a explicat cum a ajuns Europa în această situație.
Aliații NATO din Europa se confruntă cu un evident deficit de personal militar și nu vor putea trimite suficienți soldați pe front în cazul unui război cu Rusia, au apreciat analiști militari pentru Financial Times.
Teoretic, aliații europeni din NATO au un total de 1,9 milioane de miltari, suficient pentru a face față Rusiei. Cu toate acestea, în realitate, țărilor din Alianța Nord-Atlantică le va fi dificil să atragă mai mult de 300.000 pentru a participa la un potențial conflict militar, susține publicația.
În plus, chiar și recrutarea unui astfel de număr de oameni va dura luni de zile, au remarcat experții militari consultați de Financial Times. Problema este acută în Germania, Marea Britanie, Franța și Italia.
Astfel, armatei germane cu 181.000 de soldați îi lipsesc 20.000 de oameni, în Marea Britanie în ultimii zece ani armata s-a micșorat cu 19% la 138.000 de militari, în Franța numărul trupelor în aceeași perioadă a scăzut cu 8%, la 204.000, iar în Italia, cu 40.000, ajungând la 160.000 de soldați.
Cu Putin la porțile Europei, România pierde 6000 de militari într-un an. Criză majoră în armata UE
Și în Polonia sau România, țări care sunt primele în fața unei eventuale agresiuni rusești situația este aceeași. Conform defence24.pl, în Polonia problema părăsirii serviciului militar există de multă vreme, dar este deosebit de importantă acum. „Fără soluții sistemice, vor fi dificil de implementat planurile Ministerului Apărării privind extinderea Forțelor Armate poloneze” arată publicația.
Conform unor surse militare Armata Româna avea, de exemplu, în luna martie, 74.097 de posturi, cu 1.061 mai puține față de luna trecută. Totul în contextul în care necesarul de personal al Armatei Române este de 120.000 de oameni.
Din păcate, numai în 2023, circa 6.000 de oameni au plecat din Ministerul Apărării.
Camille Grand, fost secretar general adjunct al NATO și expert la Consiliul European pentru Relații Externe, a remarcat că Europa a asistat an după an la o reducere a contingentelor militare, deoarece nu se punea problema de trimitere în masă a soldaților într-un conflict, arată Moscowtimes.
„Planificarea apărării NATO în Europa de-a lungul anilor a fost despre: sunteți pregătiți să furnizați 300 de luptători ai forțelor speciale pentru Afganistan?”, a spus Grand.
Cu excepția Greciei și a Turciei, „am asistat, an de an, la o diminuare a forțelor pe întregul continent”. Camille Grand a mai subliniat că țările europene trebuie să se concentreze pe completarea rândurilor armatelor lor, deoarece sprijinul SUA în această chestiune nu este garantat.
O Europă relaxată
Un expert militar a explicat cum a ajuns Europa în această situație. „Este foarte simplu, la finalul Razboiului Rece, ne-am relaxat mult prea mult. Am zis că nu avem pentru ce să ne pregătim, am scos serviciul militar obligatoriu și am lăsat profesioniștii să se ocupe de conflicte precum cel din Afganistan, de exemplu. Nimeni nu se mai gândea la un război de uzură precum cel din Ucraina.
Cu toatea astea, în tot acest timp, Putin s-a pregătit de război și acum avem rezultatele. Noi nu avem oameni, iar el are cu miile că recrutează din zonele îndepărtate și sărace. «Carne de tun», dar are. Acum, ce soluții avem noi europenii? Probabil creșterea masivă a soldelor, poate chiar dublarea lor. Atunci serviciul militar ar deveni atractiv. Sigur, în condițiile în care se oferă și niște facilități militarilor”, a precizat analistul militar Aurel Cazacu.
Soluțiile
Pentru rezolvarea situației unul dintre modele ar fi cel ales de Suedia, care a suspendat serviciul militar obligatoriu în 2010, dar l-a reintrodus pe fondul anexării Crimeei de către Rusia, conform dw.com.
Toți tinerii în vârstă de 18 ani trebuie să se înregistreze pentru recrutare, iar ulterior unii dintre ei sunt invitați la o evaluare medicală. De precizat, doar până la zece la sută intră în cele din urmă în serviciu militar, iar recruții sunt doar tineri care își doresc să intre în armată. Sisteme asemănătoare de recrutare există și în Danemarca sau Norvegia
În fine, Letonia a reintrodus serviciul militar obligatoriu începând de anul trecut, iar din acest an toți bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 27 de ani sunt înrolați pentru unsprezece luni.
