Degeaba ridicăm F-urile să urmărească dronele rusești, degeaba le identificăm și le luăm la țintă. Românii din Tulcea și Constanța au fost trimiși în adăposturi civile, sâmbătă noaptea, din cauza unor drone rusești. Generalul Virgil Bălăceanu susține că deși armata avea mijloace tehnice să doboare, nu a putut s-o facă, din cauză că politicienii nu au schimbat legislația.
Degeaba ridicăm F-urile să urmărească dronele rusești, degeaba le identificăm și le luăm la țintă. Un mesaj Ro-Alert a fost emis, în noaptea de sâmbătă spre duminică, pentru locuitorii din județele Tulcea și Constanța. Cetățenii au fost înștiințați că există riscul de cădere a unor obiecte din spaţiul aerian și au fost sfătuiți să-și păstreze calmul și să se adăpostească în beciuri sau în adăposturi de protecție civilă.
Comandamentul Aerian al Ucrainei a precizat pe canalul său de Telegram că „un grup de drone a violat teritoriul României”, pătrunzând pe la Vilkove.
MApN a transmis că două avioane F-16 „au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea”, iar ISU Tulcea a informat că oamenii nu au sunat la 112.
Generalul (r) Virgil Bălăceanu, președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă din România și fost eprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles, a declarat pentru „Adevărul” că în momentul în care aceste drone vor face victime omenești sau daune materiale serioase, politicienii vor modifica legislația în așa fel încât acestea să poată fi doborâte.
El a mai susținut că nu-și poate explica de ce politicienii nu modifică legislația, pentru ca aceste drone să poată fi doborâte.
„Trebuie întrebată clasa politică de ce nu vrea să facă un asemenea lucru”
Credeți că România putea să facă mai mult decât să emită un avertisment în legătură cu aceste drone sau cu această dronă care a intrat în spațiul aerian românesc?
Virgil Bălăceanu: Nu, pentru că nu îi permite legislația. La ora actuală, România este în stare de pace, nu se folosește armamentul decât în situația în care obiectivele militare sunt atacate; în poligoanele Ministerului Apărării, pentru instrucție, la ședințele de tragere cu muniție de război; și, sigur, pentru poliția aeriană, care înseamnă respectarea unor pași și se referă la nimicirea aeronavelor pilotate, nu la drone.
Pentru a putea fi doborâte dronele, trei legi trebuie să fie amendate. Ele nu sunt amendate. Trebuie întrebată clasa politică de ce nu vrea să facă un asemenea lucru. Este greu să-mi explic.
E vorba de legea 257 privind modul de acțiune împotriva aeronavelor care intră neautorizate în spațiu aerian al României. E vorba de legea privind regimul armelor și munițiilor și legea de organizare și funcționare a Ministerului Apărării.
Șeful Apărării, în urmă cu o jumătate de an, spunea că legislația nu permite.
„Aeronavele F 16 nu puteau face altceva decât urmărire”
Totuși, au fost ridicate două aeronave F 16…
Chiar în situația recentă, degeaba au fost ridicate două aeronave F 16, degeaba au identificat și au prins pe radar ținta, drona, pentru că nu puteau să facă altceva decât urmărire.
În rest, nu se putea executa foc chiar cu rachetele aer-aer, deși ar fi fost o misiune destul de dificilă și costisitoare.
La ora actuală există mijloace în dotarea Armatei României care pot să combată dronele care intră neautorizate. Sigur că aici trebuie să luăm în calcul și timpul, că o misiune de foc nu se poate executa în 10-15 secunde. Mai ales să se execute foc de nimicire, în situația în care apar dronele în derivă. Dronele în derivă înseamnă dronele lovite prin foc sau lovite electronic, prin mijloace electronice. Majoritatea celor care atacă porturile dunărene sunt lovite de către ucraineni cu focul mijloacelor din dotare, mai ales mitraliere antiaeriene. Deci nu mijloace extrem de performante. Mijloace care înseamnă mitralierele antiaeriene de care vorbeam, calibru 23mm, intrate în dotarea lor de mulți ani în urmă. Modelul este sovietic.
„Dar dacă vom avea victime umane, fiți convins că în următoarele 3 zile vom avea aceste legi amendate”
Care credeți că este linia roșie de care ar trebui să se treacă ca în sfârșit, România să schimbe legile și armată să poată doborî aceste drone?
Lnia roșie ar fi un sprijin occidental pentru Ucraina diminuat în anii următori, o rezistență în apărarea Ucrainei diminuată considerabil și sigur, deschiderea operațiunii Odesa, asta însemnând crearea culoarului de sud și asta înseamnă și ajungerea la gurile Dunării și în Transnistria.
Atunci lucrurile vor fi mai complicate decât partea legată de a acționa împotriva dronelor.
Dar linia roșie legată de drone, mai ales de dronele în derivă, va fi în momentul în care vor fi primele victime umane. Să dea Dumnezeu, e zi de sărbătoare, să nu fie cazul.
Dar dacă vom avea victime umane, decese sau răniri grave, fiți convins că în următoarele 3 zile vom avea aceste legi amendate, astfel încât Ministerul Apărării să poată să-și îndeplinească și misiunea de combatere a acestor drone. Deci, legislativ nu se poate.
Avem mijloace în dotare, dar sigur că și înzestrarea ar trebui să fie mai orientată pe mijloacele antidronă.
Spuneam la un moment dat că ne-ar ajuta inclusiv prezența unor mijloace americane, în condițiile în care noi donăm, spre exemplu, în sistemul Patriot, o baterie. Asta ar însemna să gândim la modul în care vom face înlocuirea acestuia, dar să cerem și mai mult. Păi, ce am putea să cerem? Ceea ce înseamnă un pericol pentru noi, pentru viețile românilor, mai ales a celor din județul Tulcea, în special a celor din localitățile situate pe malul drept al Dunării, dar nu numai. Atunci, lucrurile s-ar putea rezolva peste noapte.
Să nu uităm că în 1999, cred că nu greșesc, atunci când s-a mai încercat sosirea minerilor în București, peste noapte s-a dat o ordonanță de urgență cu privire la modul în care Ministerul de Interne, Ministerul Apărării acționează într-o asemenea situație. Peste noapte. Până atunci s-a așteptat. Iată de ce avem lecții ale istoriei noastre pentu că și mineriadele reprezintă o istorie din păcate dureroasă, care nu sunt învățate nici acum.
Așa că avem două linii roșii, pentru drone, primele victime din rândul cetățenilor români sau o pagubă materială imensă. Din întâmplare, o dronă în derivă poate să lovească și un depozit de combustibil și un incendiu major se poate produce.
Însă pierderea de vieți umane ar determina, repet, adoptarea cu grad de urgență maxim a unor asemenea prevederi. Asta așteaptă probabil politicienii noștri.
Și așteaptă politicienii noștri să ajungă rușii la gurile Dunării ca să rezolvăm probleme care țin de capacitatea de apărare. Probleme care țin de industria de apărare care nu există, probleme care țin de rezerva Armatei României, care nu mai este instruită.
Lucruri sunt foarte complicate, cu mari rămâneri în urmă.
Care ar fi reacția Rusiei
Dacă să zicem că se adoptă legislația, și forțele armate doboară o dronă rusească. Există un pericol de escaladare?
Nu pentru că se acționează în spațiu aerian al nostru. Sigur că dacă drona este lovită sau când se execută tragerea asupra ei, e posibil ca unele proiectile să ajungă în spațiu aerian al Ucrainei, dar lucrurile acestea pot fi reglementate prin legislația națională și, sigur, și printr-o înțelegere cu Ucraina.
Dar în raport cu Rusia? S-ar „supăra” Rusia că le doborâm dronele?
Rusia n-are cum să se supere, pentru că dronele în derivă nu sunt trimise de ruși. Dronele în derivă înseamnă că au fost lovite de către ucraineni. Iar celelalte care survolează, cum se pare că s-a întâmplat la ultima intrare pe teritoriul nostru, cred că nu este vorba desore o provocare, vom vedea în perioada următoare, ci probabil o greșeală din punct de vedere al programării.
Dar putem să asistăm și la provocări. Adică drona intră și iese, nu vizează un obiectiv militar. Deci inclusiv dronele care ar intra în spațiul aerian al României trebuie să fie lovite, inclusiv dronele în derivă trebuie să fie lovite, nu vorbesc de resturi. Este dificil să lovești resturile, dar resturile au un impact mult, mult mai redus față de ceea ce înseamnă o explozie.
