Poate România doborî dronele Rusiei care atacă Ucraina? Riscăm o ripostă a lui Putin. Dronele de atac rusești care cel puțin teoretic vizează ținte din Ucraina, dar mai „deraiază” și ajung în România pot fi contracarate, din punct de vedere legal, susțin unele surse militare.
Poate România doborî dronele Rusiei care atacă Ucraina? Riscăm o ripostă a lui Putin. Dronele de atac rusești care cel puțin teoretic vizează ținte din Ucraina, dar mai „deraiază” și ajung în România pot fi contracarate, din punct de vedere legal, susțin unele surse militare. Totuși, normativele sunt obligatoriu de modificat pentru ca misiunile de luptă să fie clare pentru militarii români.
Legea privind regimul armelor, dispozitivelor militare şi muniţiilor deţinute de MApN şi de forţele armate străine de pe teritoriul României, 283/ 2021, care a fost modificată pentru a include şi dronele în rândul ameninţărilor la adresa securităţii şi să stabilească modalităţi de contracarare a acestora. Este vorba despre articolul 17, alineatul 1, litera h care a fost adăugată pentru a cuprinde, ca situaţii în care se pot folosi armele MApN, şi dronele şi echipamentele radioelectrice utilizate pentru comiterea unui act ostil. „În cazul folosirii armelor sau a dispozitivelor militare împotriva dronelor, focul se execută până la oprirea sau imobilizarea acestora”, se arată în lege.
Poate România doborî dronele Rusiei care atacă Ucraina? Riscăm o ripostă a lui Putin
În același normativ se mai arată că „(…) personalul din cadrul Forţelor Aeriene ale Ministerului Apărării Naţionale poate face uz de armamentul de bord în scopul asigurării pazei şi apărării obiectivelor militare ori securităţii zonelor militare restricţionate, în conformitate cu regulile de angajare autorizate” și că „aspectele procedurale referitoare la aplicarea prevederilor (…) se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naţionale”.
Dronele sunt o nucă tare
Contraamiralul (r) dr. Constantin Ciorobea, ex-locţiitor al şefului Secţiei operaţii informaţionale din Comandamentul NATO din Italia, a explicat pentru Newsweek de trebuie schimbată legislația. „Din punct de vedere legal Armata Română poate lichida o dronă, dar numai dacă aceasta are în vizor o țintă militară. Dacă nu suntem în această situație totul stă în decizia piloților români trimiși la interceptare, cum a fost în acest ultim caz (doua avioane F-16 decolate de la Borcea-n.red.).
Și aici avem o problemă. Pentru că avem o chestiune nelegiferată, pilotul care deschide focul împotriva dronei poate fi felicitat sau poate ajunge la pușcărie dacă drona lovită cade pe un bloc și face câteva victime, de exemplu. Nimeni nu se joacă în astfel de cazuri. Părerea mea este ca ideal ar fi ca la nivel de NATO să se decidă ca dronele care au un curs spre România sau spre orice altă țară Aliată să poată fi date jos deasupra Ucrainei. Cu convențiile necesare, evident. Dar nu cred că se va întâmpla asta pentru că există temerea că se escaladează conflictul.
Ca o concluzie, trebuie schimbata clar legislația în domeniu. Decizia de a lichida o dronă nu poate rămâne în spatele pilotului. Asta este foarte clar”, a precizat contraamiralul Constantin Ciorobea.
Reamintim că MApN a transmis că „forţe ale Ministerului Apărării Naţionale au executat duminică, 8 septembrie, acţiuni de căutare a unor eventuale fragmente de drone căzute în urma atacurilor, din noaptea anterioarǎ, efectuate de forţele ruse asupra unor obiective civile şi de infrastructură portuară din Ucraina, în proximitatea frontierei cu România. Echipe din MApN, în cooperare cu specialişti din Serviciul Român de Informaţii şi Ministerul Afacerilor Interne, au cercetat proximitatea localităţii Periprava, judetul Tulcea, de unde au ridicat fragmente ale unei drone de origine rusească, urmând ca acestea sa fie expertizate, conform procedurilor legale”.
