Românii sărăcesc într-un ritm accelerat din cauza inflației care e folosită de stat pentru a umple „găurile” bugetului. Profesor de economie Radu Nechita explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, de ce statul și Banca Națională nu iau nicio măsură concretă pentru a stăvili creșterile de prețuri și inflația.
Profesor de economie Radu Nechita explică, România este, pentru a opta lună consecutiv, țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, potrivit datelor Oficiului European de Statistică, Eurostat. Și asta nu e tot. Inflația din România este mai mult decât dublă față de media Uniunea Europeană, lucru aparent greu de înțeles.
În cifre, rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a urcat în octombrie până la 2,3%, de la un nivel de 2,1% în septembrie. În același timp, România are un avans anual al preţurilor de 5%. Și dacă cuvântul inflație ar putea să pară încă prea tehnic, pe înțelesul oricui se poate traduce prin prețuri mai mari, prețuri care duc evident la erodarea puterii de cumpărare, la scăderea nivelului de trai și implicit sărăcesc populația și firmele.
Cine e de vină
De ce România nu pare capabilă, spre deosebire de alte țări, să strunească inflația și cum se folosesc de fapt autoritățile de inflație, chiar cu prețul sărăcirii oamenilor, explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, economistul Radu Nechita, de la Facultatea de Studii Europene din cadrul UBB Cluj.
Expert în macro și micro economie, dar și în economie monetară, Radu Nechita consideră că statul nu doar că nu face nimic pentru a reduce inflația, ci o și amplifică în mare măsură. O bună parte din vină îi aparține Băncii Naționale a României, spune Nechita, care vine cu argumente.
„Este posibil să se reducă inflația doar într-o țară în care, în primul rând, Banca Centrală este independentă de politicieni, cu adevărat, nu doar statutar și pe povești. Asta este un ideal care nu prea este atins, până la urmă, având în vedere că guvernatorul Băncii Naționale a României este numit de politicieni. Așa că este iluzoriu să ne gândim că poate să existe o instituție depolitizată, în momentul în care cine este acolo decidentul suprem este numit politic. Imaginați-vă că ar exista un economist din spuma mării, neimplicat politic și care să promoveze ideea de inflație zero, să fie foarte strict. Ei bine, acel tehnocrat, acel economist nu ar fi numit de către politicieni la conducerea Băncii Naționale”, spune Nechita.
În schimb, întotdeauna vor fi preferați tehnocrații dispuși să facă orice concesie solicită politicul. Iar România este cel mai bun exemplu în acest sens, ceea ce și explică politica monetară defectuoasă.
„Dacă ar veni în schimb un tehnocrat, cu tot trecutul lui, mai mult sau mai puțin sulfuros, dar care ar arăta că înțelege cum se joacă jocul mare și cum trebuie să facem să fie bine și să ne înțelegem, să nu fim talibani, să fim cumva pe ideea: « principiile sunt bune, dar le mai putem schimba între ele», bineînțeles că acel tehnocratva fi preferat”, mai spune el.
Banca Națională a României ratează aproape toate țintele de inflație
În România, continuă expertul, Banca Națională își îndeplinește doar pe hârtie obligația de a veghea la stabilitatea prețurilor.
„O țară în care banca centrală chiar urmărește stabilitatea prețului va stăvili inflația. Adică misiunea băncilor centrale, așa cum este ea stabilită, din nou statutar, este stabilitatea prețurilor. Despre ce povestim? În România avem o bancă centrală care, de când urmărim și de când anunță obiectivele inflației, ratează aproape, fără excepție, ținta de inflație și mai mereu fără excepție, peste. Inflația este mereu, aproape, fără excepție, mai mare decât ținta anunțată. Adică promit una și fac alta”, mai spune Nechita.
Inflația avantajează statul, care în acest fel își poate cârpi bugetul și poate masca problemele grave economice care altfel ar fi și mai evidente. Dar e cine și de ce avantajează inflația? Radu Nechita are un răspuns la această întrebare.
Pe cine avantajează cu adevărat inflația care ne sărăcește
„Inflația avantajează politicienii, statul, guvernul, care este principalul datornic. Inflația avantajează datornicii, în general, și datornicul șef pe țară este statul român. Politicienii sunt avantajați, cei care au încredere în stat și dau banii împrumut de bunăvoie sunt păcăliți, iar cei care sunt obligați prin lege să investească în titluri de stat, cum sunt fondurile de pensii private, ele sunt obligate prin lege să mențină minim jumătatee, dacă nu două treime în funcție de regimul lor de risc, să țină în fonduri private. Toate companiile de asigurări, deci legislația, regulile făcute de politicieni, sunt făcute în așa fel încât titlurile de stat să fie privilegiate, mai cu vorba bună, mai cu forța, în dauna titlurilor private, obligațiunilor emise de întreprinere. Deci, practic, statul este un concurent deloial pe piața împrumuturilor”, își începe el explicația.
De aici, profesorul clujean răspunde la următoarea întrebare: de ce intră statul pe piața împrumuturilor și cum profită el de pe urma inflației?
„Statul profită de împrumuturi, pentru că acele împrumuturi sunt făcute din cauza deficitului bugetar. Deci iată cum se închide cercul și vedem că, de fapt, nici nu știu cum să vedem care e oul sau găină aici în toată povestea asta, faptul că politicienii cheltuie mai mult decât sunt dispuși oamenii să plătească impozite. Pentru că promisiunile alea costă bani, chiar dacă sunt chestii gratis promise, alea costă bani. Oamenii nu sunt dispuși să plătească impozitele echivalente pentru a finanța chestiile gratis. Rezultatul este deficitul. Deficitul trebuie finanțat, finanțarea se face prin împrumuturi. Banii nu ajung pentru că oamenii nu economisesc, banca centrală relaxează condițiile de dobânda și injectează masă monetară suplimentară în economie. Rezultatul – avem inflație și toți ne mirăm ca și curca la lemne de unde vine inflația. De acolo vine, de la fabrica de inflație numită banca centrală și care funcționează la turație maximă cu complicitatea la îndemnul, la importul clasei politice”, mai explică Nechita.
Inflația maschează boli grave ale economiei
Practic, banii proveniți din inflație, din scumpirile permanente, ajung în final să avantajeze statul. Asemenea unui baron local, statul nu vrea să renunțe la acest privilegiu, chiar dacă asta înseamnă că toți ceilalți care se află pe moșia sa sunt condamnați să sărăcească de la o zi la alta. Mai mult, prin banii încasați de pe urma inflației, statul maschează faptul că avem problemele unei țări aflate deja în recesiune.
„Dacă închizi ochii picând de la etaj, cazi sau nu cazi? Cazi, oricum cazi. Inflația exact asta face. Ascunde faptul că avem probleme. Inflația este o minciună. Dacă vrem să trăim cu minciună și să credem că avem creștere economică aruncând mai mulți bani pe foc, da, e ok, hai să ne amăgim. Ne îmbătăm nu cu apă rece, ci cu otravă rece”, mai spune el.
În schimb, statul nu încurajează capitalul românesc, acumularea de capital, și nu se preocupă să creeze un climat sănătos pentru firmele mici și medii.
„Deci, noi putem să ne redresăm, să ne ridicăm nivelul de trai încurajând creșterea economică, încurajând acumularea de capital fizic, respectiv uman, să învățăm chestii, să învățăm noi lucruri, să devenim mai eficienți în ceea ce facem, să stimulăm creativitatea, inventivitatea, inovația, iar sporul de bogăție să meargă, să rămână la cei care îl generează, nu să fie confiscat de un stat hrăpăreț, ca să îl distribuie la ciocoimea bugetară și la amărâții care mai primesc ceva firmituri, în speranța, și speriați, fiindcă dacă nu iese la alegeri cine trebuie, li se taie ajutorul social”, adaugă economistul.
Ce ar fi de făcut
Iar politica monetară este extrem de importantă în toată această ecuație a inflației care nu vrea să coboare. Radu Nechita a explicat ce măsuri ar trebui luate, în opinia sa, pentru a domoli și a duce spre zero inflația.
„În cea mai mare măsură, problema ține de politica monetară. În primul rând, trebuie anunțat acest lucru pentru a nu surprinde oamenii, pentru că inflația este neplăcută dintr-o mulțime de motive, dar unul dintre ele este acela că asigură o redistribuire neacceptată, nevotată de parlament, în afara contractelor comerciale, între diverse categorii de persoane. Deci trebuie anunțat în mod credibil, iar credibilitatea este un ingredient absolut esențial în povestea asta. Sincer, în România nici nu mai știm cine ar putea să aibă o astfel de credibilitate. Trebuie anunțat că urmează o schimbare de politică monetară. Că, într-adevăr, obiectivul este nu 7%, nu 8%, nu 2%, nu 5%, ci un obiectiv de inflație 0%. Iar acest lucru se face prin retragere de masă monetară de pe piață, prin creșterea dobândzilor la care Banca Națională asigură refinanțarea”, mai spune el.
Într-o primă fază, va fi afectat tot sistemul bancar, iar băncile comerciale vor trebui să se alinieze acestei politici a Băncii Naționale, care are instrumentele necesare ca să facă acest lucru.
„Dobânda trebuie să fie absolut penalizatoare, în așa fel încât băncile comerciale, care sunt și ele, complice în această fabricare de inflație, să fie trezite la realitate. Ele împart senioriajul, beneficiile inflației, ele împart împreună cu Banca Națională. Deci trebuie anunțate că lucrurile se schimbă și să-și revizuiască portofoliul în așa fel încât să fie atente că urmează o înăsprire a condițiilor de creditare și a condițiilor de acces la credit. Crescând dobânda, pe termen scurt, cea pe care o controlează Banca Națională, automat așteptările inflaționiste ale populației se vor modifica. Ceea ce înseamnă că prima de inflație inclusă în dobânzile pe termen lung, care scapă controlului Băncii Națională, sunt niște dobânzi, să le zicem așa, de piață, dobânda pe termen lung va scădea și ea. Deci, va fi o perioadă în care se vor reașeza dobânzile și este posibil ca, pe un termen relativ scurt, să fie chiar mai mari decât dobânzile pe termen lung. Asta se întâmplă, este un fenomen normal, în perioadele de dezinflație accelerată”, adaugă profesorul.
În plus, mai spune el, ar fi nevoie de o legislație mai fermă care să nu le mai permită politicienilor, indiferent cine ar conduce guvernul, să provoace deficit bugetar în anii de creștere economică.
„Toată această poveste poate să funcționeze în măsura în care presiunile politicienilor pe sistemul de creditare și pe economie sunt menținute în frâu. Deci trebuie ca politicienii să fie pe viitor împiedicați să mai facă deficit după deficit. Altfel spus, dacă suntem în perioadă de creștere economică, guvernul nu are voie să facă deficit. Trebuie să facă excedent primar. Excedent care să fie folosit la rambursare datoriei publice”, continuă Nechita.
Am fi în „sevraj” o perioadă scurtă
Cel puțin într-o primă fază, economia, companiile private și populația, vor întâmpina probleme din cauza creșterii dobânzilor, implicit a costurilor de finanțare. Ar trebui să fie vorba de o scurtă perioadă, pe care profesorul Radu Nechita o compară cu sevrajul dependenților de aclool sau de droguri.
„Sigur, creșterea dobânzilor este o povară, dar nu poți ieși din beție, dintr-o beție permanentă de decenii la rând, fără să te doare un pic capul. Orice drogat trece printr-o perioadă de sevraj. Economia românească, da, va trece printr-o perioadă de sevraj și va fi o perioadă dificilă. De asta nu poți să faci lucrul ăsta de pe o zi pe alta, fără să-l anunți în mod credibil, să dai oamenilor un pic timp să se pregătească. Ca să știe domnul manager, domnul patron, domnul director să amâne cumpărarea automobilului de lux pe banii firmei și să-și pună banii deoparte. Ca domnul investitor care se gândește că gata, prețurile nu pot decât să meargă în sus, să stea un pic să se gândească dacă, într-adevăr, e momentul să mai dezvolte încă un Nordis pe aici, pe acolo”, explică Radu Nechita.
Vești proaste și pentru 2025
Veștile proaste nu vor însă să se oprească aici. România va încheia 2024 cu o inflație mai mare decât își fixase ca țintă, dar nici măcar asta nu e tot.
Anul 2025 va veni cu creșteri consistente ale prețului energiei. Autoritățile au admis că acest lucru e inevitabil, cel puțin pentru o o parte a românilor, tocmai cei care au un consum de gaze naturale și energie electrică mai mic. Iar așa cum bine se știe, în România cea mai mică scumpire a energiei atrage creșteri de prețuri pe linie. Cei mai afectați vor fi oamenii cu venituri reduse. Iar, conform datelor oficiale ale Eurostat, românii sunt europenii cei mai expuși riscului de sărăcie și deprivare materială din Uniunea Europeană. Datele Eurostat arată negru pe alb că peste 30% dintre români (32%) sunt expuși riscului de sărăcie şi excluziune socială. Astfel, România devansează și în acest clasament nedorit țările cu cei mai săraci oameni din UE, Bulgaria (30% din populație expusă sărăciei), Spania ( 27%) şi Grecia (26%).
„Cum nu suntem în inflație zero, scumpirile se vor rostogoli și va fi un bun motiv, un bun pretext pentru firme să mărească prețurile. Așa va fi un lanț de scumpiri, ceea ce înseamnă altă presiune pe inflație. Și trebuie să accentuăm, de departe cei mai afectați vor fi cei cu venituri mici, cu venituri reduse. Iar acești oameni nu sunt deloc puțini în România”, încheie profesorul Radu Nechita.
