Într-o perioadă în care instabilitatea mondială devine tot mai vizibilă, războiul hibrid pe care Rusia îl duce în Europa se intensifică, iar frica de escaladare ne împinge să privim cu îngrijorare proliferarea nucleară globală, scrie Timothy Garton Ash în The Guardian.
Există în conflictul acestui război în care Rusia si Ucraina șă ajunge la un compromis, dar războiul nu face parte dintre acestea. Fie Ucraina câștigă acest război, fie Rusia o face. Fostul ministru de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, spune clar și fără echivoc că, dacă nu se schimbă direcția actuală, „vom pierde acest război”.
Pentru a fi foarte clar: victoria Rusiei nu este inevitabilă. În teorie, ar fi posibil ca Ucraina, care controlează în continuare aproximativ patru cincimi din teritoriul său, să primească suficiente angajamente din partea Vestului pentru a descuraja orice avans rusesc suplimentar. Aceste angajamente ar putea include investiții majore în reconstrucția economică, sprijinirea întoarcerii ucrainenilor din diaspora pentru a contribui la reconstrucția țării și stabilirea unui climat politic pro-european. Într-un astfel de scenariu, în cinci ani, Ucraina ar putea adera la Uniunea Europeană și, sub o nouă administrație americană, să înceapă procesul de aderare la NATO. Ar deveni, astfel, o țară suverană, independentă și ferm ancorată în vest.
Pierderea unei mari părți din teritoriu și suferințele a milioane de ucraineni ar fi, fără îndoială, un cost uriaș. Nu ar fi victoria deplină pe care ucrainenii și-o doresc și o merită, dar ar reprezenta totuși un succes pentru Ucraina și o înfrângere istorică pentru Rusia. Un sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev arată o schimbare semnificativă în opinia publicului ucrainean. În doar șase luni, proporția celor care ar accepta o soluție care să implice reconstrucția economică și aderarea la UE și NATO pentru teritoriile controlate de Ucraina a crescut de la 47% la 64%.
Însă, pentru ca acest rezultat să devină realitate sub conducerea unui președinte american precum Donald Trump, ar fi necesară o coaliție europeană hotărâtă să își asume angajamente de securitate mult mai ferme și mai îndrăznețe decât până acum. Deși există o conștientizare tot mai mare în rândul liderilor europeni asupra acestui fapt, politica democratică din majoritatea țărilor europene nu pare pregătită să susțină astfel de măsuri. Iar întrebarea care se pune acum este: ce se întâmplă dacă Rusia câștigă acest război? întreabă Garton Ash .
Consecințele unei victorii ruse în Ucraina
Dacă Rusia ar câștiga, ne-am putea aștepta la următoarele efecte devastatoare pentru Ucraina, Europa, Statele Unite și, în general, pentru pacea mondială. Ucraina ar fi înfrântă, divizată și demoralizată. Banii necesari reconstrucției nu ar veni, și ar urma un nou exod de oameni. Politica internă s-ar radicaliza, cu o puternică orientare anti-vest. Ar apărea noi canale de dezinformare și destabilizare politică din partea Rusiei. Reformele interne ar stagna, iar parcursul către integrarea europeană ar fi pus pe pauză., susține autorul.
Pentru Europa, acest scenariu ar însemna o escaladare a războiului hibrid dus de Rusia, o problemă care rămâne în mare parte neobservată de europenii care se concentrează pe cumpărăturile de Crăciun. Atacurile rusești nu sunt izolate: o navă de război rusă trage asupra unui elicopter militar german, se înregistrează sabotaje pe calea ferată din Franța, atacuri cu foc asupra afacerilor ucrainene în Londra, iar cabluri subacvatice în Marea Baltică sunt tăiate. Deși nu toate aceste incidente pot fi atribuite direct Moscovei, multe dintre ele sunt legate de acțiuni rusești.
Un alt aspect semnificativ al războiului hibrid este interferența în alegeri. În Georgia, alegerile au fost fraudate, iar în referendumul din Moldova, aproximativ 9% din voturi au fost cumpărate de Rusia. În România, instanțele au decis să refacă primul tur al alegerilor prezidențiale din cauza încălcării masive a regulilor de campanie pe platformele sociale. Chiar și în Germania, autoritățile se așteaptă la o intervenție rusă în alegerile din februarie 2024.
Un risc nuclear global
Așadar, ce se întâmplă dacă Rusia câștigă? Unul dintre cele mai grave efecte ar fi proliferarea nucleară. În 1994, Ucraina a renunțat voluntar la armele sale nucleare în schimbul unor garanții de securitate din partea Statelor Unite, Marii Britanii și Rusiei. După cum se știe, aceste garanții nu au fost respectate. În prezent, 73% dintre ucraineni susțin ideea de a restabili arsenalul nuclear al țării, iar aproape 50% dintre aceștia ar fi dispuși să facă acest lucru chiar dacă vestul ar impune sancțiuni și ar opri ajutoarele. Mesajul ucrainenilor este clar: „Dacă nu ne apărați, o vom face noi!” Aceasta nu este doar o problemă pentru Ucraina, ci și pentru alte țări vulnerabile care, privind ce se întâmplă în Ucraina și în Orientul Mijlociu, vor ajunge la aceleași concluzii. Proliferarea nucleară devine din ce în ce un real pericol global.
În acest context, politica din Germania, unde cancelarul Olaf Scholz încearcă să exploateze teama de război nuclear în avantajul său electoral, devine o sabie cu două tăișuri. De fapt, tocmai teama de escaladare nucleară în Ucraina, exploatată de Putin, contribuie la creșterea probabilității proliferării nucleare și a riscului de război nuclear pe termen lung.
Reticența democrațiilor europene de a plăti un preț mare pentru securitatea lor astăzi va însemna, în mod tragic, un preț și mai mare pe termen lung pentru întreaga lume. Un război în Ucraina câștigat de Rusia ar deschide drumul unei instabilități globale majore, iar Europa și întreaga lume ar plăti un preț pe care nu și-l doresc, conchide The Guardian.
