China ar lua în considerare posibilitatea de a se alătura unei forțe de menținere a păcii, ca parte a „coaliției celor dornici” , care are ca scop asigurarea unui armistițiu în Ucraina, scrie publicația germană Die Welt, citând surse diplomatice ce au dorit să-și păstreze anonimatul.
Deși s-a poziționat ca o parte neutră în conflictul dintre Rusia și Ucraina, China a rămas un aliat important al Rusiei pe parcursul întregii invazii pe scară largă.
„Includerea Chinei într-o «coaliție a celor dornici» ar putea crește acceptarea de către Rusia a forțelor de menținere a păcii în Ucraina”, a declarat o sursă diplomatică anonimă din cadrul Uniunii Europene pentru Die Welt.
Diplomații chinezi au sondat terenul la Bruxelles pentru a afla dacă un astfel de pas ar fi văzut ca fiind acceptabil sau chiar dezirabil de către europeni. În cercurile diplomatice europene, ideea este considerată „delicată”, dar nu exclusă. „Implicarea Chinei într-o «coaliție a celor dornici» ar putea crește acceptabilitatea unei misiuni de pace în Ucraina pentru Rusia”, au declarat surse citate de publicația germană.
Contextul acestei discuții este anunțul făcut de președintele francez, Emmanuel Macron, privind un nou summit al susținătorilor Ucrainei, programat pentru joia viitoare. „Vom organiza un summit al coaliției celor dornici joia viitoare”, a declarat Macron pe 20 martie, după încheierea summitului UE de la Bruxelles. „Scopul meu pentru joi este, în primul rând, să existe o angajament clar și repetat, poate chiar mai specific, pentru sprijinirea Ucrainei pe termen scurt.”
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, va participa și el la acest summit de la Paris, a adăugat Macron. Atât liderul francez, cât și prim-ministrul britanic, Keir Starmer, și-au exprimat disponibilitatea de a trimite trupe de pace în Ucraina în cazul unui acord de încetare a focului între Moscova și Kiev – o idee respinsă categoric de Rusia până acum.
Guvernul britanic a declarat că se așteaptă ca peste 30 de țări să se alăture, într-o formă sau alta, acestei „coaliții a celor dornici”. Atât Macron, cât și Starmer lucrează de săptămâni la coordonarea aliaților europeni în privința sprijinirii Ucrainei, organizând mai multe întâlniri la Paris și Londra în ultimele săptămâni.
Rusia, acuzată de lipsă de interes față de pace
În contextul eforturilor de a obține o încetare a focului în Ucraina, Statele Unite vor purta din nou discuții cu Rusia și cu reprezentanții Kievului începând de luni, 24 martie. Macron a subliniat la Bruxelles că refuzul Moscovei de a accepta o încetare a focului de 30 de zile, propusă de SUA și Ucraina, demonstrează că „Rusia nu este în prezent interesată de pace”. Atacurile cu drone și rachete ale armatei ruse sunt, de asemenea, dovezi ale lipsei de voință a Moscovei de a găsi o soluție pașnică, a adăugat președintele francez vineri 21 martie.
Implicarea Chinei într-o astfel de misiune ar fi un pas semnificativ, având în vedere relațiile strânse dintre Beijing și Moscova. Pe de o parte, prezența Chinei ar putea oferi o garanție suplimentară pentru Rusia, care ar putea fi mai dispusă să accepte o astfel de inițiativă. Pe de altă parte, această implicare ar putea fi văzută cu scepticism de către aliații occidentali, care ar putea să se teamă de o creștere a influenței chineze în regiune.
Pe 18 martie, oficialii chinezi au semnalat disponibilitatea Beijingului de a participa la reconstrucția post-conflict a Ucrainei.
În ultimii ani, Rusia a avut ca principal partener economic China, în contextul sancțiunilor impuse de Occident.
Rusia și China continuă să desfășoare exerciții militare comune, alături de alți aliați precum Belarus și Iran. De asemenea, China a participat la un exercițiu militar cu Rusia și Iran pe 11 martie în Golful Oman.
