Săptămâna Mare, numită și Săptămâna Sfântă sau a Patimilor, începe cu Sâmbăta lui Lazăr și se încheie cu Sâmbăta Mare. În aceste zile, mulți credincioși țin post negru și se pregătesc duhovnicește pentru Învierea Domnului. În fiecare seară, începând cu Duminica Floriilor, se oficiază deniile, slujbe speciale de priveghere. Acestea sunt ținute doar în a cincea și a șaptea săptămână din post. De asemenea, începând din Joia Mare, credincioșii nu mai pot citi Psaltirea până în Săptămâna Rusaliilor.
Tradiții din Săptămâna Patimilor
Lunea Mare este dedicată curățeniei, iar în biserici se pomenește smochinul neroditor, blestemat de Hristos, dar și povestea lui Iosif, simbol al dreptății și curăției. În această zi, femeile încep curățenia în casă și aerisesc toate încăperile.
x
Marțea Seacă aduce în prim-plan Predica de pe Muntele
Măslinilor, în care Hristos vorbește despre distrugerea Templului și despre Patimile Sale. Este un îndemn adresat credincioșilor să fie mereu pregătiți pentru întâlnirea cu Dumnezeu.
Miercurea Mare amintește de trădarea lui Iuda și de Maria, femeia care, cu lacrimi și mir, i-a arătat pocăință Mântuitorului.
Zile de post negru
Joia Mare este ziua celor 12 Evanghelii. Slujba evocă patru momente esențiale: spălarea picioarelor ucenicilor, Cina cea de Taină, rugăciunea din Ghetsimani și prinderea lui Iisus. Tot joi, gospodinele încondeiază ouăle. La biserici, clopotele nu mai bat.
Vinerea Mare este zi de post aspru, iar tradiția interzice consumul de oțet și urzici. Este ziua răstignirii, morții și îngropării Domnului. Credincioșii participă la Denia Prohodului și la procesiunea din jurul bisericii, apoi trec pe sub Sfântul Aer, în semn de smerenie.
Sâmbăta Mare este zi de liniște și așteptare. Trupul Mântuitorului se odihnește în mormânt. Oamenii se pregătesc pentru Înviere. La miezul nopții se oficiază slujba Sfintelor Paști, iar credincioșii aduc la biserică ouă roșii, pască și cozonaci pentru a fi sfințite.
Ce se întâmplă cu sufletele celor care mor în Săptămâna Patimilor
Despre cei care mor în această săptămână, tradiția spune că sufletul lor are un drum greu, deoarece porțile Raiului sunt închise.
Astfel, sufletele lor trebuie să treacă prin suferințe înainte de a ajunge la lumină. În schimb, cei care mor în Săptămâna Luminată, imediat după Paște, ajung direct în Rai, fără a trece prin Judecata de Apoi.
De ce nu mai ai voie să citești Psaltirea
În tradiția ortodoxă, psalmii stau la temelia tuturor slujbelor. Citirea integrală a Psaltirii este obligatorie săptămânal în biserici, mai ales în Postul Mare. Pentru credincioșii mireni, Psaltirea a devenit o carte esențială pentru rugăciunea din viața personală.
Deși nu există reguli stricte pentru citirea ei acasă, rânduiala urmată este, în mare parte, aceeași cu cea liturgică. Psalmii sunt rostiți atât pentru sănătate, cât și pentru pomenirea celor adormiți, mai ales în perioadele de post.
Conform învățăturii bisericești, credincioșii nu mai pot citi Psaltirea din Joia Mare până la finalul Săptămânii Rusaliilor.
Reguli pentru spălatul rufelor
În Săptămâna Mare, spălatul rufelor este legat de o serie de tradiții respectate de mulți credincioși ortodocși. Aceste obiceiuri nu sunt impuse de Biserică, dar sunt văzute ca un semn de respect pentru Patimile lui Hristos și ca o formă de pregătire sufletească pentru Paște.
Începând cu Miercurea Mare, mulți credincioși aleg să nu mai spele rufe sau covoare. Tradiția spune că spălatul în zilele de doliu aduce ghinion și tulburare în casă.
De ce nu ar trebui să pui oțet în mâncare
În Joia și Vinerea Mare, credincioșii care nu țin post negru nu ar trebui să mănânce preparate în care au adăugat oțet. Răstignit pe cruce, Mântuitorul a cerut apă, însă i-a fost dat un burete înmuiat în oțet.
