Criza politică declanșată în România după primul tur al alegerilor prezidențiale riscă să producă un efect financiar devastator. Comisia Europeană ia în calcul suspendarea unei părți din fondurile europene destinate României, în special în contextul întârzierilor legate de implementarea reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
România se confruntă cu apocalipsa financiară. Surse europene citate de aceeași publicație indică faptul că peste 13 miliarde de euro ar putea fi blocate, în lipsa progreselor privind reforma fiscală, pensiile speciale și stabilitatea companiilor de stat.
Demisia lui Ciolacu destabilizează calendarul PNRR
Demisia lui Marcel Ciolacu din funcția de prim-ministru și retragerea PSD de la guvernare au lăsat România cu un guvern interimar, condus temporar de Cătălin Predoiu (PNL). Situația politică actuală afectează grav capacitatea administrativă de a îndeplini obligațiile asumate în fața Comisiei Europene.
Printre măsurile esențiale amânate se numără reforma pensiilor speciale, reorganizarea companiilor de stat și introducerea unor corecții fiscale necesare pentru ajustarea bugetului.
Inițial, măsurile fiscale erau prevăzute pentru 1 aprilie 2025. Guvernul a decis însă amânarea lor pentru 1 ianuarie 2026, din motive electorale. Acum, în lipsa unei majorități stabile în Parlament, discuțiile privind ajustările bugetare riscă să fie blocate complet.
Comisia Europeană a suspendat deja o parte din bani
Comisia Europeană a decis să suspende plata unei tranșe de două miliarde de euro, ca urmare a neîndeplinirii a șase jaloane din cea de-a treia cerere de plată. Printre acestea se numără reformele privind pensiile speciale, dar și modificări ale legislației privind companiile de stat, potrivit CaleaEuropeană.ro.
România are la dispoziție șase luni pentru a corecta aceste întârzieri. În lipsa progreselor, nu doar această plată rămâne suspendată, ci întreaga perspectivă de finanțare din PNRR poate fi blocată.
Comisia a transmis că este în contact permanent cu autoritățile române, dar subliniază că angajamentele asumate nu pot fi renegociate unilateral. Bruxelles-ul cere reforme structurale clare, înainte de a relua plățile.
Deficitul bugetar în creștere. Riscul pierderii credibilității externe
Datele furnizate de Ministerul Finanțelor arată că în primul trimestru din 2025 deficitul bugetar a ajuns la 2,28% din PIB, în creștere față de 2,04% în perioada similară a anului trecut. Guvernul s-a angajat în fața Comisiei Europene să reducă deficitul ESA la 7% din PIB în 2025.
Dacă angajamentele bugetare nu sunt respectate, România riscă retrogradarea ratingului de țară și dificultăți în atragerea de finanțări externe.
Profit.ro atrage atenția că incertitudinea politică actuală influențează negativ percepția investitorilor și poate duce la scumpirea împrumuturilor externe.
Ministrul Marcel Boloș: „Sunt în lucru soluții pentru reformele cerute de Comisia Europeană”
Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a declarat că se lucrează la două soluții legislative pentru reforma pensiilor speciale. De asemenea, sunt în curs proceduri pentru înlocuirea a 44 de administratori în companiile de stat.
Boloș a afirmat pentru Radio Cluj:
„Ne dorim ca în perioada următoare să putem avansa rapid în adoptarea măsurilor convenite. Sunt în derulare două proiecte legislative pentru pensii și se fac pași concreți pentru reforma în companiile cu capital majoritar de stat. Avem în joc 300 de milioane de euro din această componentă și nu ne putem permite să-i pierdem.”
H2: Fondurile PNRR, vitale pentru economie
Planul Național de Redresare și Reziliență este principalul instrument prin care România poate accesa fonduri europene pentru investiții strategice în infrastructură, educație, digitalizare și tranziție verde. România are alocate peste 28 de miliarde de euro până în 2026, dintre care o mare parte depind de respectarea jaloanelor asumate.
Potrivit CaleaEuropeană.ro, în acest moment, doar aproximativ 6 miliarde de euro au fost efectiv primiți de la Comisia Europeană.
Restul depinde de capacitatea autorităților de a livra reforme. Criza politică actuală pune sub semnul întrebării această capacitate, iar avertismentele venite de la Bruxelles sunt clare.
Reacții internaționale: „Semnal negativ pentru investitori”
Analiștii internaționali consideră că riscul suspendării fondurilor europene transmite un semnal negativ investitorilor. Într-un editorial recent publicat de El País, criza politică de la București este descrisă drept „o frână abruptă pentru reformele promise în ultimii ani”.
Publicația spaniolă notează că „România riscă să piardă o șansă istorică de a moderniza infrastructura și de a atrage capital străin într-un moment în care alte țări est-europene accelerează implementarea PNRR.”
