Ambasadorul SUA la NATO, Matthew G. Whitaker, cere statelor membre să majoreze cheltuielile de apărare la cel puțin 5% din PIB. Propunerea are implicații majore pentru România, care în prezent alocă 2%.
Apel public de la Washington pentru întărirea flancului estic
Ambasadorul SUA la NATO, Matthew G. Whitaker, a lansat un apel ferm adresat aliaților din cadrul Alianței Nord-Atlantice, cerându-le să majoreze cheltuielile pentru apărare la cel puțin 5% din PIB.
Declarația sa vine într-un moment în care contextul internațional devine tot mai instabil, iar preocupările privind securitatea colectivă sunt în creștere.
„Este cu siguranță vorba despre mai mult decât rachete, tancuri și obuziere – dar trebuie să fie legate de apărare. Nu este o listă cu tot ce ți-ai putea imagina”, a declarat Whitaker, potrivit B1TV.ro.
Ambasadorul american a subliniat că, în opinia Washingtonului, 5% din PIB trebuie să devină noul standard minim, iar fondurile pot include și domenii precum mobilitatea, infrastructura și securitatea cibernetică, cu condiția să fie clar încadrate în zona apărării.
De la 2% la 5% – o schimbare de paradigmă
În prezent, obiectivul minim NATO pentru statele membre este 2% din PIB pentru apărare, un prag stabilit la summitul din 2014 din Țara Galilor. România este unul dintre statele care au atins acest nivel, alocând în 2023 și 2024 exact acest procent din PIB.
Însă propunerea lui Whitaker reprezintă o triplare a efortului bugetar actual, ceea ce ar însemna pentru România un salt de la aproximativ 38 de miliarde de lei (valoarea actuală a bugetului apărării) la peste 90 de miliarde de lei anual, dacă s-ar aplica imediat o cotă de 5%.
Whitaker: „Nu putem apăra libertatea cu bugete simbolice”
În cadrul conferinței susținute la sediulNATO din Bruxelles, ambasadorul american a afirmat:
„Trebuie să înțelegem că vremurile s-au schimbat. Nu mai este suficient să bifăm un obiectiv minim. Este nevoie de angajamente reale, măsurabile și susținute financiar. Nu putem apăra libertatea cu bugete simbolice.”
Mesajul transmis este clar: SUA așteaptă de la partenerii europeni o implicare financiară mult mai consistentă, proporțională cu provocările de securitate generate de războiul din Ucraina, tensiunile din Indo-Pacific și presiunile hibride exercitate de state autoritare.
Mark Rutte propune 3,5% + 1,5%: o linie convergentă cu SUA
Apelul ambasadorului american vine la scurt timp după ce Mark Rutte, secretarul general desemnat al NATO, a sugerat ca statele membre să urce obiectivul de la 2% la 3,5% pentru apărare directă și încă 1,5% pentru alte cheltuieli legate de securitate, cum ar fi infrastructura critică sau reziliența societală.
Propunerea a fost formulată în cadrul unei intervenții susținute la Haga, unde Rutte a precizat:
„Avem nevoie de investiții strategice. Nu mai este suficient să ne bazăm doar pe parteneriatul transatlantic. Europa trebuie să devină un pilon real al securității colective.”
Declarațiile lui Rutte au fost preluate de Digi24.ro, care notează că inițiativa sa este în acord cu așteptările exprimate de fosta administrație Trump și actuala administrație Biden.
România și provocarea bugetară: între angajament și constrângere
Pentru România, apelul lui Whitaker și direcția propusă de Rutte au implicații bugetare și politice majore. Într-o perioadă în care presiunea pe deficitul bugetar depășește 5% și Comisia Europeană cere consolidare fiscală, o creștere la 5% din PIB pentru apărare pare dificil de susținut fără tăieri în alte domenii.
Potrivit unei analize a RumaniaMilitary.ro, România ar avea nevoie de o reformă completă a sistemului de achiziții, dar și de creșterea capacităților industriale interne pentru a susține un astfel de ritm de înzestrare și întreținere.
Puncte sensibile: de la infrastructură la forță umană
Dacă un astfel de buget ar fi aprobat, Ministerul Apărării Naționale ar trebui să prioritizeze proiecte precum:
înzestrarea completă a celor trei brigăzi mecanizate cu blindate moderne,
extinderea sistemelor Patriot și HIMARS,
dezvoltarea bazei industriale autohtone (de exemplu, fabrica de drone de la Clinceni),
investiții în apărare cibernetică și capacități de reacție rapidă.
De asemenea, forța umană militară ar trebui recalibrată. În prezent, România se confruntă cu un deficit de personal militar activ și de rezerviști, iar acest aspect devine tot mai relevant în contextul geostrategic de la granițele estice ale NATO.
Un test de angajament pentru aliații europeni
Declarațiile ambasadorului Whitaker marchează un punct de cotitură în relațiile dintre SUA și aliații europeni, inclusiv România. Cererea de a aloca 5% din PIB pentru apărare nu mai este o simplă recomandare, ci o așteptare strategică.
În condițiile în care Ucraina continuă să reziste agresiunii ruse, iar alte focare de conflict (Orientul Mijlociu, Taiwan) pot degenera, implicarea concretă a statelor membre NATO devine un indicator de credibilitate politică și de apartenență reală la arhitectura defensivă occidentală.
