10.6 C
București
23 aprilie 2024
econtext.ro
ACTUAL

Alegerile din Olanda ar putea lăsa Austria „singură” împotriva României privind aderarea la Schengen

Olanda se pregătește să-și aleagă un nou parlament într-un scrutin crucial, marcând încheierea a peste un deceniu de guvernare sub Mark Rutte. Aceste alegeri sunt cruciale pentru România, dat fiind istoricul negativ în privința sprijinului pentru aderarea la Schengen.

De-a lungul timpului, Olanda a oscilat în privința sprijinului pentru România în cadrul Uniunii Europene. Chiar dacă aderarea României la Schengen a fost în cele din urmă aprobată, alegerea de a vota împotriva Bulgariei a adus un aspect negativ votului, deoarece cele două țări nu pot fi votate separat, ci doar „la pachet”.

Alegerile din Olanda ar putea lăsa Austria „singură” împotriva României la aderarea la Schengen

Austria, care s-a poziționat „pe ultima sută de metri” împotriva României a profitat de nesiguranța olandezilor votând împotriva României și evitând astfel consecințe să fie „oaia neagră” din Schengen. Acum situația s-ar putea schimba radical, întrucât premierul Mark Rutte nu se mai află printre favoriții scrutinului. Locul lui fiind luat de partidele pro-europene care susțin aderarea României și Bulgariei la Schengen.

Guvernul de centru-dreapta condus de Mark Rutte s-a prăbușit în iulie din cauza neînțelegerilor privind gestionarea fluxului de solicitanți de azil. Mark Rutte, cel mai longeviv prim-ministru al țării, și-a pierdut popularitatea și a renunțat la intenția de a candida din nou.

Campania olandeză s-a axat pe trei probleme majore: imigrația, nivelul de trai și schimbările climatice. Probleme sociale precum deficitul de locuințe, deficiențele sistemului de sănătate și creșterea inegalității dintre bogați și săraci au fost puncte centrale de discuție, având în vedere șomajul sub 4%.

Imigrația rămâne o temă importantă, cu alegătorii interesați de restricționarea solicitanților de azil și a migranților de muncă. Cei preocupați de criza climatică doresc accelerarea investițiilor în infrastructura verde și reducerea subvențiilor acordate companiilor de combustibili fosili.

Schimbările pe care le-ar putea aduce un nou guvern olandez:

Majoritatea alegătorilor susțin partide de dreapta, dar niciunul nu pare să obțină mai mult de 20% din voturi, indicând discuții dificile pentru formarea unui guvern. O coaliție dură de dreapta ar putea susține construirea de noi centrale nucleare și restricționarea imigrației.

Pe de altă parte, o coaliție mai centristă ar continua dezvoltarea energiei regenerabile, investind în parcuri eoliene din Marea Nordului, continuând reducerea fermelor de animale și crescând cheltuielile sociale.

Cine ar putea să-l înlocuiască pe Mark Rutte?

Patru candidați au șanse să-l înlocuiască pe Rutte: Dilan Yesilgoz, Frans Timmermans, Pieter Omtzigt și Geert Wilders.

Fiecare dintre aceștia reprezintă un aspect diferit al peisajului politic olandez, de la conservator la progresist, cu impacturi potențiale asupra relației cu România și a agendelor prioritare ale noului guvern.

Premierul Mark Rutte anunța în vara acestui an că nu va mai rămâne liderul partidului VVD

„Am decis că nu voi rămâne liderul VVD (Partidul Poporului pentru Democrație și Libertate) la viitoarele alegeri”, a spus el într-un discurs pe care l-a ținut în Parlamentul țării, potrivit CNBC.

Mark Rutte s-a opus vehement admiterii României în Schengen. Guvernul olandez a considerat că România și Bulgaria nu îndeplinesc condițiile de aderare, deși țara noastră îndeplinește de mai bine de 10 ani absolut toate condițiile tehnice.

Ce șanse are România să adere la Schengen?

Deschiderea spațiului Schengen pentru România și Bulgaria a fost din nou pusă ca temă principală pe ordinea de zi a Consiliului JAI din 5 decembrie.

„României și Bulgariei la spațiul Schengen, pe ordinea de zi a Consiliului JAI din 5 decembrie! Mentionarea în agenda Consiliului este aproape identică față de cea de anul trecut, de la ședința în care veto-ul Austriei ne-a ținut la cozile Europei încă un an.

Este ultimul tren pentru țara noastră, rămâne să vedem dacă toată presiunea pusă de Comisie, de Parlament, de fiecare dintre noi a funcționat și România va fi parte din spațiul liber de circulație european, așa cum merită încă din 2011”, spune europarlamentarul român, Vlad Gheorghe într-o postare pe Facebook.

Austria, împotriva aderării României la Schengen, cu orice preț

Austria are o problemă generală cu Schengen, a declarat ministrul de externe Schallenberg în timpul unei vizite la Viena la omologul său bulgar.

Tonul între Viena și Sofia a fost destul de dur în ultima vreme, relațiile diplomatice fiind tensionate din cauza veto-ului Austriei la aderarea Bulgariei (și a României) la Schengen.

În timpul vizitei de vineri la Viena a ministrului bulgar de externe, Mariya Gabriel, nu a existat niciun semn de schimbare în acest sens.

Alexander Schallenberg nu a obosit niciodată să sublinieze că blocajul nu era îndreptat împotriva Bulgariei sau a României, ci mai degrabă că guvernul avea o „problemă fundamentală” cu Schengen: Austria avea „în mod regulat” cel mai mare număr de solicitanți de azil din UE raportat la populație, a scris Die Presse.

România, care nu e în Schengen, acuzată de Austria că NU oprește migrația ilegală din Schengen
Potrivit unui sondaj recent, 66% dintre austrieci sunt contra migrației, astfel că România își ia adio de la Schengen. România e ținută afară de Austria sub pretextul că nu oprește migrația.

„Este un mandat clar pentru guvernul federal austriac: 66% dintre austrieci sunt de părere că guvernul federal nu face suficient pentru a combate imigrația ilegală”, a scris presa austriacă.

Minciuna austriacă ne ține în afara Schengen. Cifrele adevărului
Potrivit ultimelor date publicate de Agenția Europeană de Control la granițe – FRONTEX, rutele migranților sunt:

Ruta Central Mediteraniaină – Tunisia -Italia – unde în anul 2022 au ajuns 105.561 de migranți ilegali, iar datele din anul 2023 care sunt centralizate până în luna iulie 2023 arată că prin această rută au venit 89.113 migranți.

Ruta prin Balcanii de Vest – Serbia – Croația – unde în anul 2022 au ajuns 144.181 de migranți ilegali, iar datele din anul 2023 care sunt centralizate până în luna iulie 2023 arată că prin această rută au venit 48.760 migranți.

Ruta prin Estul Mediteranei – Turcia – Grecia – unde în anul 2022 au ajuns 43.906 de migranți ilegali, iar în perioada ianuarie -iulie 2023, prin această rută au venit 17.884 migranți.

Ruta prin Vestul Mediteranei – Maroc – Spania – unde în anul 2022 au ajuns 15.134 de migranți, iar în perioada ianuarie – iulie 2023 au venit 7.425 de migranți.

Ruta Est Europeană – Belarus -Polonia/ Belarus – Lituania – unde în anul 2022 au ajuns 6.332 de migranți ilegali, iar în perioada ianuarie -iulie 2023, prin această rută au venit 3.179 migranți.

Ruta Circulară – Albania – Grecia – unde în anul 2022 au ajuns 672 de migranți ilegali, iar datele din anul 2023 care sunt centralizate până în luna iulie 2023 arată că prin această rută au venit 419 migranți.

Ruta prin Marea Neagră – România și Bulgaria – unde în anul 2022 au ajuns 213 migranți ilegali, iar datele din anul 2023 care sunt centralizate până în luna iulie 2023 arată că prin această rută au venit 40 migranți.
România, susținută „din gură” de aproape toată Europa la Schengen
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, șefa Parlamentului Europei, Roberta Metsola, împreuna cu liderii din mai toate statele europene au susținut la unison aderarea României și Bulgariei la Schengen.

Acesta fiind și cursul firesc după ce țara noastră a aderat la Uniunea Europeană în anul 2007, însă există o țară care ține în continuare morțiș să facă notă discordantă și chiar dispusă să se certe cu toată UE pentru a bloca în mod fals și fără argumente și dovezi solide aderarea României și Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen.

De ce îi urăsc austriecii pe migranți?

„În mod paradoxal, migranții care nu au fost recunoscuți, dar care nu pot fi expulzați din motive legale, se pot descurca și mai bine. Cum ar fi sirienii și afganii din situația actuală. Aceștia pot rămâne în îngrijire de bază pentru totdeauna. Ei primesc hrană (3 mese pe zi) și cazare în mod gratuit. În plus, primesc o sumă mică de bani de buzunar: 40 de euro.

Aceasta este suma pe care fiecare individ o primește în fiecare lună

Pentru migranții aflați în locuințe private de închiriat, fiecare individ adult primește 165 de euro, o familie până la 330. Alocația de hrană este de 260 de euro pe lună pentru fiecare adult, iar minorii primesc 145 de euro.

Asigurarea de sănătate este gratuită, iar pentru îmbrăcăminte se plătește o alocație de până la 150 de euro pe an. Rechizitele școlare ale copiilor sunt acoperite cu până la 200 de euro, iar costurile de călătorie pentru frecventarea școlii sunt rambursate integral.

Statul plătește 60 la sută din costuri, restul este acoperit de guvernul federal – cu alte cuvinte, de noi toți.

Și ceea ce se mai vehiculează este că, mai ales la Viena, migranții cu cereri de azil respinse (!) primesc și ei prestații minime (1054 de euro pe lună) – de mulți ani. Unii dintre ei încasează de două ori: Curtea de Conturi a confirmat în 2017 că beneficiarii de prestații minime adesea nu trebuiau să prezinte niciun act de identitate pentru a putea încasa banii”, potrivit exxpress.at.

De ce îi urăsc austriecii pe români?

Un expert din Austria a declarat că cetățenii țării sale sunt clar opuși față de aderarea României la spațiul de liberă circulație.

Această afirmație provine de la sociologul Christoph Haselmayer, care este directorul unui institut de cercetare a opiniei publice din Austria.

„După părerea mea, guvernul federal austriac va respinge cererea președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen, deoarece Austria se află în prima linie a imigrației ilegale în spațiul Uniunii Europene. Acesta va fi răspunsul țării mele.

Nu este vorba de corectitudine. Este vorba despre imigrația în interiorul Uniunii Europene. Și, în opinia mea, nu este corect, nu este corect nici pentru Grecia, nici pentru Austria, Italia și alte țări. Așadar, Austria și, poate, Olanda vor vorbi despre acest subiect în cadrul Consiliului European. Și apoi vom vedea ce se va întâmpla”, a declarat sociologul austriac Christoph Haselmayer

Related posts

Japonezii construiesc orasul viitorului – Fujisawa Sustainable Smart Town

Asaftei Bogdan

Emily Burghelea a născut și vorbește despre sarcină! „nici nu speram să vină pe lume așa repede”

econtext

Prognoza meteo 21 ianuarie. Vremea rămâne geroasă. Temperaturile scad până la -18 grade Celsius

econtext

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More