Partidul Adunarea Națională (RN) a dominat primul tur de scrutin, constată Le Monde și adaugă că președintele Emmanuel Macron a făcut apel la o amplă coalizare democrată și republicană în fața extremei drepte. Alegerile din Franța riscă să torpileze ordinea globală, avertizează Politico, opinând că scrutinul anticipat ar putea fi cel mai distructiv vot de după război nu numai pentru Franța, ci și pentru UE, NATO și Occident, în ansamblu.
Premierul francez Gabriel Attal, care probabil va fi forțat să demisioneze după al doilea tur de scrutin, a avertizat că extrema dreaptă se află acum la „porțile puterii” și a implorat alegătorii să blocheze RN în turul al doilea stabilit pentru duminică, 7 iulie.
Dar alianța centristă a lui Macron s-a clasat pe un loc al treilea îndepărtat, cu doar 20% din voturi în spatele alianței de stânga Noul Front Popular cu 28%. Le Pen a declarat bucuroasă duminică seara că partidul lui Macron a fost „șters” în timp ce RN țintește acum majoritatea absolută în turul doi al alegerilor de duminca viitoare. O astfel de victorie ar marca p premieră de când o forță de extremă dreaptă a preluat puterea în Franța după al Doilea Război Mondial, pe fondul ocupației de către Germania nazistă.
Conform analizei institutului de sondaje Ipsos, rezultatele preconizate ale partidului lui Le Pen îl plasează la mică distanță de putere. Partidul său a obținut 33,2% din voturi în primul tur, ceea ce înseamnă că extrema dreaptă ar putea obține între 230-280 de locuri în parlament, potrivit institutului.
Având în vedere că pragul pentru obținerea majorității absolute în parlament este de 289 de locuri, extrema dreaptă ar putea fi chiar în măsură să formeze un guvern peste o săptămână, cu președintele RN, Jordan Bardella, în fotoliul de prim-ministru.
Cine o poate opri pe Marin Le Pen?
Întrebarea care se pune acum este dacă ceva, sau cineva, îl poate opri.
Cât de aproape va fi Le Pen de o majoritate absolută depinde de modul în care reacționează celelalte partide și Macron la victoria sa răsunătoare. Vor lăsa divergențele deoparte și se vor uni pentru a învinge extrema dreaptă?
Alegerile parlamentare sunt un proces complex, în două tururi, în care cei doi candidați care obțin cele mai multe voturi în primul tur trec într-un al doilea tur. Dar, în aceste alegeri cruciale, prezența la vot a fost ridicată, ceea ce a însemnat că, în aproximativ 315 circumscripții, un al treilea candidat, adesea cineva din coaliția „Ensemble” a lui Macron, s-a calificat, de asemenea, pentru turul al doilea.
Duminică seara, aliații lui Macron încercau să afle ce să facă.
Candidații „Ensemble” au fost eliminați în jumătate din cele 577 de circumscripții din Franța. Grupul parlamentar centrist al lui Macron se va reduce de la 250 de deputați la mai puțin de 100 în Adunarea Națională. Acum, aliații săi centriști se confruntă cu presiuni enorme pentru a se retrage din cursă în multe zone și pentru a-și sfătui susținătorii să voteze pentru alianța de stânga, care include radicali de extremă stânga, în încercarea de a o învinge pe Le Pen.
Macron nu doar că a adus pe capul Franței cu o Dreaptă populistă, dar a doua cea mai mare grupare din Adunarea Națională (camera inferioară a parlamentului francez) va fi Noul Front Popular, dominat de marxiști și comuniștii.
După publicarea proiecțiilor inițiale, mii de cetățeni francezi s-au adunat în Place de la République din Paris pentru a protesta împotriva extremei drepte. Scenele au amintit de protestele împotriva lui Jean-Marie Le Pen, tatăl lui Marine, care s-a calificat în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2002 în calitate de candidat al partidului cunoscut atunci drept Frontul Național.
Atunci, partidele și alegătorii s-au unit împotriva extremei drepte, lăsându-și diferențele deoparte pentru a învinge candidatul extremist în cadrul unei politici cunoscute sub numele de „cordon sanitar”. Dar politica europeană s-a schimbat dramatic în ultimele două decenii.
Stânga extremă, la fel de toxică
După un an de luptă în Parlament, partidul de extremă stânga Franța Nesupusă și liderul său, Jean-Luc Mélenchon, au apărut ca un adversar și mai mare pentru centriști decât Le Pen. Macron însuși a petrecut mare parte din această campanie criticând politicile alianței de stânga Noul Front Popular, care include extrema stângă, ca fiind „grotești” și distructive pentru Franța.
Vorbind la câteva ore după înfrângere, prim-ministrul lui Macron, Gabriel Attal, a subliniat acest lucru: el a cerut ca „niciun vot să nu meargă către Frontul Național”, dar a lăsat să se înțeleagă că candidații care aparțin coaliției lui Macron ar trebui să se retragă doar în cazurile în care un candidat din partea „forțelor republicane” este mai bine plasat pentru a câștiga – posibil excluzând candidații Franței Nesupuse.
Cel mai clar semn al ruperii cordonului sanitar a venit de la aliatul lui Macron și fostul prim-ministru Edouard Philippe, care a cerut în mod explicit alegătorilor să se opună și AN și Franței Nesupuse.
„Întrucât stânga a făcut din Macron marele său adversar, iar Mélenchon și Macron au petrecut luni întregi ducând o uriașă bătălie politică, este greu să refaci cordonul sanitar”, a declarat Bruno Jeanbart, de la OpinionWay. „De asemenea, nu știm dacă va face o diferență în rândul alegătorilor”. Jeanbart a adăugat că, adesea, alegătorii de centru se abțin atunci când au de ales între extrema stângă și extrema dreaptă.
Candidații care s-au calificat pentru al doilea tur de scrutin au timp până marți seara să decidă dacă se vor retrage din cursă sau vor continua să lupte. Duminică seară, se părea că, în multe circumscripții, al treilea candidat cel mai bine plasat se retrăgea pentru a ajuta un adversar să învingă RN.
Acest lucru înseamnă că estimările privind locurile pentru extrema dreaptă erau „deja depășite”, deoarece se bazau pe competițiile din turul al doilea, înainte ca candidații să înceapă să se retragă, potrivit lui Brice Teinturier, director al institutului de sondaje Ipsos, care a vorbit la BFMTV.
Liderul RN, Jordan Bardella a declarat că nu va încerca să formeze un guvern dacă nu va obține o majoritate absolută în parlament. Duminică, Le Pen a insistat că Bardella va deveni prim-ministru numai dacă RN va avea sprijinul parlamentului. În mod tradițional, președintele francez nominalizează un prim-ministru din partea celui mai mare grup parlamentar din Parlament.
„Fără o majoritate clară, vor exista întotdeauna vechi conflicte, inerție intenționată și manevre politice care vor distruge adevărata alternativă de care țara are nevoie”, a declarat Le Pen în timpul unui eveniment de campanie în orașul estic Hénin-Beaumont.
Pentru a putea obține majoritatea absolută, Le Pen ar trebui să ajungă la un acord cu deputații din partidul conservator Les Républicains. Dar alianța preelectorală a lui Le Pen cu liderul Les Républicains, Eric Ciotti, a stârnit o reacție dură din partea greilor partidului.
În cazul în care alegerile se vor încheia cu un parlament mixt, proiectul politic al lui Macron s-ar putea menține pe o linie de plutire.
Acestea erau alegeri pe care Macron nu trebuia să le convoace pentru că nu avea șanse să câștige. Era pe deplin previzibil că vor da un impuls dreptei și stângii dure, în detrimentul curentului principal de centru-stânga și centru-dreapta.
Dacă, după cum pare probabil, Franța este cuprinsă de haos și confuzie, președintele nu are pe cine să dea vina în afară de el.
Moștenirea lui Macron – după șapte ani de poziții elitiste, centriste – este un parlament francez dominat de extreme opuse, cu mult în afara politicii tradiționale.
Centrul nu a rezistat. Președintele centrist al Franței i-a fost călăul. El a deschis ușa instabilității politice și economice, spun analiștii.
Pericolele pentru UE
Piețele financiare au reacționat deja. Oamenii bogați se pregătesc să se mute; unii au făcut-o deja. Companiile, uitându-se la politicile anti-business ale stângii și dreptei dure, fac planuri de urgență pentru a investi în altă parte.
Aceasta nu este doar o criză pentru Franța. Este o criză pentru Uniunea Europeană, unul dintre membrii săi fondatori cei mai importanți va avea un parlament – și poate chiar un nou guvern – plin de eurosceptici care se opun pretențiilor de „politici comune” ale UE și de politicieni care disprețuiesc stânga moderată.
De asemenea, pariul electoral al lui Macron pune economia Franței în pericol, ascensiunea extremei drepte provocând unde de șoc pe piețele financiare și putând împinge datoria Franței mai adânc în zona de pericol. În plus, scrie Politico, poziția de lider a Franței în UE, locul său în Consiliul de Securitate al ONU și puterea sa militară ca putere globală fac ca aceste alegeri să capete o importanță aproape la fel de mare precum cea a prezidențialelor americane din noiembrie.
