Liderul ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, joi, că reuniunea de la Paris a aliaților Kievului a servit la desemnarea președintelui francez, Emmanuel Macron, și a premierului britanic, Keir Starmer, ca reprezentanți din Europa pentru posibile discuții de pace privind războiul cu Rusia, relatează EFE, Reuters, Sky News și The Guardian.
Summit pentru Ucraina la Paris: liderii din europa au respins ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei / Cum poate arăta forța de pace condusă de francezi și britanici / Zelenski, critici la adresa SUA. Acuză un înalt oficial că „e de pe altă planetă”
„Astăzi, noi toți cei din Europa am convenit că Europa va fi reprezentată de Franța și Regatul Unit. Macron și Starmer. Cred că și acest lucru este important. Este o poziție clară și dorim să transmitem acest semnal tuturor celorlalți parteneri și cu siguranță Statelor Unite”, a declarat Zelenski, care a insistat asupra necesității ca Europa să fie reprezentată la masa negocierilor cu Rusia.
El a adăugat că „fără îndoială” mesajul va fi auzit de SUA.
Zelenski a spus că regretă faptul că există încă „multe întrebări” și „puține răspunsuri” cu privire la posibila desfășurare a unui contingent european pe teritoriul ucrainean, anunțată de Macron pentru a monitoriza o posibilă încetare a focului cu Rusia.
De asemenea, în conferință sa de presă susținută la Paris, la finalul simmitului, președintele ucrainean a îndemnat Occidentul să împiedice orice ridicare a sancțiunilor împotriva Rusiei, așa cum cere Moscova în vederea unui armistițiu în Marea Neagră, afirmând că aceasta ar trimite „semnale foarte periculoase”.
„După semnalele pe care le-am auzit (…) din Arabia Saudită pe tema sancțiunilor, a posibilei ridicări a sancțiunilor… Acestea sunt semnale foarte periculoase”, a spus Zelenski, citat de Agerpres.
Rusia vrea să divizeze Europa și SUA, afirmă Zelenski
În prima întrebare care i s-a pus în timpul conferinței, Zelenski a fost chestionat despre rolul SUA și a precizat că acesta este „fără îndoială foarte important”.
El și-a reluat acuzația potrivit căreia președintele rus Vladimir Putin „nu dorește” pacea și vrea să dezbine Europa și America.
„Mașinăria sa de la Kremlin lucrează la asta de mai bine de un an, divizând slăbirea Europei, divizând Uniunea Europeană, divizând Statele Unite ale Americii, divizând Statele Unite, statele din interior, în ceea ce privește susținerea sau nesusținerea Ucrainei”, a spus liderul ucrainean.
Zelenski a fost apoi întrebat despre perspectiva semnării unui nou acord privind mineralele rare între SUA și Ucraina.
Președintele ucrainean a spus că SUA și-au schimbat „în mod constant” abordarea față de acest acord, care inițial trebuia să fie semnat mai întâi ca un acord-cadru, urmat de unul detaliat, dar acum SUA doresc să obțină un acord complet.
El a adăugat că pare să existe un proces invers față de cel discutat anterior, dar a menționat că avocații examinează propunerile și sunt gata să lucreze pe baza lor.
„Dar nu aș dori să las Statele Unite cu sentimentul că Ucraina este împotrivă în general; am arătat în mod constant voința noastră și am trimis semnale pozitive”, a mai spus el.
Întrebat în mod special dacă există perspective ca el să facă o altă vizită la Casa Albă, Zelenski a răspuns că în prezent nu există astfel de planuri.
Zelenski îl acuză pe Witkoff că „trăiește în altă realitate” decât Ucraina
Liderul ucrainean a fost întrebat la Paris dacă poate avea încredere în americani. În replică, Volodimir Zelenski a spus că nu a reușit cu adevărat să facă presiuni asupra SUA pentru producerea rachetelor Patriot.
„Este greu de explicat celor care trăiesc într-o altă dimensiune”, a afirmat el, citat de Sky News.
Președintele ucrainean și-a îndreaptat apoi atenția către Steve Witkoff, emisarul special al SUA în Orientul Mijlociu.
„El spune lucruri și pare că le spune pentru noi. Ele par abstracte. Acest lucru este din altă lume. Pentru noi, acești oameni sunt de pe altă planetă”, a declarat Zelenski.
El a continuat precizând că „aceasta nu este o acuzație la adresa cuiva”.
„Pur și simplu trăim în realități diferite, în lumi diferite”, a adăugat Zelenski.
Zelenski a schimbat rapid tonul după ce a părut să critice răspunsul SUA la refuzul Rusiei privind încetarea focului
În faza finală a conferinței de presă, Volodomir Zelenski a abordat refuzul Moscovei de a accepta planul de încetare a focului propus de SUA – un plan cu care Ucraina a fost de acord.
El a părut mai întâi să critice implicit răspunsul Washingtonului la această evoluție, spunând că „rușii nu au acceptat încetarea necondiționată a focului”. „În opinia mea, cred că, după aceea, ar fi trebuit introduse sancțiuni” americane, a adăugat liderul ucrainean.
Cu toate acestea, într-o schimbare determinată probabil de dorința de a evita antagonizarea lui președintelui american Donald Trump din nou, el a precizat rapid: „Bine, hai să facem o pauză și să nu continuăm să sfătuim America ce să facă. Ei au proprii lor oameni care îi pot sfătui, dar, cu toate acestea, rușii nu au acceptat”.
Ursula von der Leyen: Sancțiunile împotriva Rusiei trebuie menținute
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat, după ce a participat la summitul de la Paris care a reunit 31 de țări care doresc să participe la garanții de securitate pentru Ucraina, că „a devenit foarte clar” că sancțiunile împotriva Rusiei trebuie menținute.
„Trebuie să menținem presiunea asupra Rusiei. A fost foarte clar că sancțiunile rămân în vigoare. Ceea ce ne dorim este un acord de pace just și durabil. Acesta este obiectivul”, a declarat Von der Leyen, într-un videoclip postat pe social media.
Macron a anunțat „o forță de reasigurare” din țări europene în caz de pace
O misiune franco-britanică se va deplasa în Ucraina în zilele următoare pentru pregătiri privind formatul armatei ucrainene, precum și o posibilă desfășurare de forțe din mai multe țări europene aliate în urma unui eventual acord de pace, a anunțat joi, la Paris, președintele Franței, Emmanuel Macron.
„Cred că, în următoarele trei-patru săptămâni, vom avea un plan de acțiune destul de precis pe aceste două chestiuni – formatul armatei ucrainene și forțele de reasigurare – cu cerințele, dar și cu contribuitorii”, a spus președintele francez la finalul unui summit la Paris al coaliției statelor care sprijină Ucraina, conform agențiilor AFP și Agerpres.
Macron a adăugat că el și premierul britanic, Keir Starmer, vor conduce de acum eforturile acestei coaliții de țări, care include state europene, precum și Canada și UE și NATO ca instituții.
Președintele francez a considerat că cea mai bună garanție de securitate pentru Ucraina, după încheierea unui acord de pace, ar fi consolidarea armatei sale.
„Prim-ministrul britanic și cu mine am dat un mandat șefilor noștri de Stat Major pentru ca echipele noastre franco-britanice să poată fi trimise în Ucraina în următoarele zile (…) pentru a pregăti viitorul format al armatei ucrainene în toate domeniile”, a mai declarat Macron.
Șeful statului francez a recunoscut că țările care sprijină Ucraina nu sunt unite în dorința lor de a trimite trupe după un eventual acord de pace. Dar unanimitatea nu era necesară, a spus el. La summitul de la Paris au fost reprezentate 31 de țări.
„Este o afacere încheiată, iar noi vom merge mai departe și vom lucra la ea. Astfel, va exista într-adevăr o forță de reasigurare la care vor participa mai multe țări”, a conchis președintele francez.
„Aceste forțe de reasigurare nu sunt destinate să fie forțe de menținere a păcii”, nici „forțe prezente pe linia de contact”, nici „forțe care înlocuiesc trupele ucrainene”, ci forțe „care să ofere sprijin pe termen lung și să acționeze ca un factor de descurajare în fața unei potențiale agresiuni ruse”, a explicat liderul de la Palatul Elysee, într-o conferință de presă.
România nu va trimite niciun militar în Ucraina, dar ar putea fi un hub de transport pentru forțele desemnate, în cazul unui plan de pace în țara vecină, a precizat joi președintele interimar Ilie Bolojan, aflat la Paris.
Macron a anunțat, de asemenea, o decizie de accelerare a plății de către UE a „împrumuturilor decise de G7” în favoarea Ucrainei și a asigurat că aliații Ucrainei au „convenit în unanimitate că sancțiunile împotriva Moscovei nu trebuie să fie ridicate”.
Emmanuel Macron a mai spus că speră că președintele chinez, Xi Jinping, „ar putea juca un rol foarte activ” în promovarea păcii în Ucraina.
„Având în vedere calitatea dialogului său cu Rusia și inițiativa de pace pe care a luat-o în legătură cu Brazilia în urmă cu câteva luni, sper că președintele Xi poate juca un rol foarte activ în a ne ajuta să construim această pace solidă și durabilă”, a precizat el.
Aliații europeni, de acord să nu ridice sancțiunile împotriva Moscovei
Aliații Ucrainei, reuniți în prezența lui Volodimir Zelenski, au exclus joi orice ridicare a sancțiunilor împotriva Rusiei și au în vedere, în schimb, consolidarea acestora pentru a spori presiunea asupra Moscovei în vederea angajării unor negocieri de pace.
Aliații Ucrainei au „convenit în unanimitate” că sancțiunile împotriva Moscovei nu ar trebui ridicate, a anunțat Macron, care a inițiat summitul.
„Nu are sens să punem capăt sancțiunilor până când pacea nu este cu adevărat restabilită și, din păcate, suntem încă departe de acest lucru”, a declarat și cancelarul german, Olaf Scholz, la finalul summitului, apreciind că ar fi „o greșeală gravă” să facem acest lucru acum.
„Dimpotrivă, ceea ce am discutat este modul în care putem spori sancțiunile”, a precizat premierul britanic Keir Starmer, care se afla lângă președintele ucrainean.
„Am discutat planurile de restabilire a păcii, mobilizarea forțelor armate și planurile operaționale, fie pe cale aeriană, terestră sau maritimă’, a adăugat oficialul britanic. Vă vom sprijini pe deplin atâta timp cât va fi necesar”, a dat el asigurări.
La rândul său, Zelenski a susținut că „Rusia nu dorește niciun fel de pace”. Și a subliniat eforturile privind garanțiile de securitate pe care europenii le-ar putea oferi „în zilele și săptămânile următoare”.
Summitul, care a durat mai mult de trei ore la Palatul Elysee, era destinat în special discutării garanțiilor de securitate pentru Kiev, inclusiv o posibilă desfășurare militară europeană ca parte a unui viitor acord de pace cu Rusia, care este încă foarte ipotetic.
Meloni: Washingtonul ar trebui să participe la următoarea reuniune
Statele Unite ar trebui să participe la următoarea reuniune a coaliției țărilor care sprijină Kievul, a declarat premierul italian, Giorgia Meloni, după participarea la summitul de la Paris găzduit de Macron, a transmis agenția italiană de presă ANSA.
„Acum este important să putem extinde încetarea parțială a focului la infrastructura civilă, cum ar fi școlile și spitalele, cu scopul de a ajunge la o încetare totală a focului”, a declarat Meloni în timpul summitului, potrivit biroului său.
Prim-ministrul Italiei a reiterat că nu este prevăzută nicio participare națională la o eventuală forță militară la sol.
Meloni a subliniat importanța continuării colaborării cu Statele Unite pentru a pune capăt conflictului și a ajunge la o pace care să asigure suveranitatea și securitatea Ucrainei, sperând în implicarea unei delegații americane la următoarea reuniune de coordonare, potrivit Agerpres.
Summitul „coaliției volutarilor”, după cum s-a exprimat Emmanuel Macron, a durat mai mult de trei ore la Palatul Elysee. Scopul summitului a fost de a afirma poziția Ucrainei și a susținătorilor săi, în timp ce rușii și americanii vorbesc direct între ei, și de a „finaliza garanțiile de securitate” pentru ucraineni în cazul unei păci ipotetice, amintește AFP.
Participanții au votat în unanimitate împotriva oricărei ridicări a sancțiunilor impuse Rusiei, în timp ce Franța și Regatul Unit sunt pregătite să desfășoare trupe în Ucraina ca „garanție de securitate”.
Propunerea franco-britanică de a desfășura contingente europene în Ucraina „nu întrunește o aprobare unanimă”, a recunoscut președintele francez, care a promis totuși că va exista „o forță de reasigurare din mai multe țări europene” în caz de pace și că aceasta nu va afecta securitatea flancului estic al NATO.
Printre liderii țărilor Uniunii Europene și/sau NATO prezenți s-au numărat cancelarul german în exercițiu, Olaf Scholz, prim-ministrul polonez, Donald Tusk, și vicepreședintele turc Cevdet Yilmaz.
Summitul a urmat unei serii de reuniuni politice și militare organizate de Paris și Londra de la mijlocul lunii februarie, în paralel cu negocierile inițiate de administrația Trump cu Kievul și Moscova.
Concluziile summitului de la Paris privind Ucraina:
Liderii europeni au subliniat că „nu este momentul” pentru ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei, în timp ce au atras atenția asupra tacticilor folosite de Moscova în negocierea cu SUA și Ucraina.
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că în prezent nu există unanimitate în rândul tuturor participanților la summitul de la Paris cu privire la trimiterea unei forțe de reasigurare conduse de Europa în Ucraina, deși a subliniat că această unanimitate nu este necesară.
Macron a prezentat structura unei viitoare garanții de securitate propuse de „coaliția voluntarilor”, cu sprijin suplimentar pentru armata ucraineană, o forță de reasigurare staționată departe de linia frontului, dar care oferă sprijin în zone „strategice”, și un efort mai amplu de reînarmare și coordonare mai bună între țările participante.
La acest capitol, importantă este și poziția României, iar Ilie Bolojan a afirmat că în vreme ce va servi drept rută de tranzit, țara noastră nu va trimite militari în Ucraina. Reuters a scris că forța de reasigurare ar putea fi staționată nu doar în Ucraina, dar și în țări adiacente, precum România.
Președintele francez a declarat că Europa trebuie să se pregătească pentru orice scenariu, inclusiv unul în care inițiativa sa de securitate nu ar fi sprijinită de SUA, dar a părut să sugereze în mod repetat că președintele american Donald Trump s-ar putea răzgândi odată ce devine clar că Rusia nu se angajează cu bună credință în planurile sale.
Premierul britanic Keir Starmer a confirmat planurile șefilor armatei franceze, britanice și germane de a se deplasa la Kiev pentru a ajuta la planificarea sprijinului pentru viitoarea armată ucraineană, ca parte a unui efort mai amplu de a oferi reasigurare țării, precum și o nouă reuniune a grupului de contact pentru apărarea Ucrainei „pentru a mobiliza mai mult ajutor militar și a menține Ucraina în luptă”.
De asemenea, Starmer a atras atenția în mod repetat Rusiei că „se joacă și câștigă timp”, afirmând că ar dori să vadă progrese spre un armistițiu în „zile și săptămâni, nu luni și luni”.
