Generalul (r) Virgil Bălăceanu, președinte al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România, explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, de ce nu este cazul să revenim din nou la armată obligatorie. Pentru a nu fi nevoiți să ne întoarcem în trecut, va fi însă nevoie ca România să atragă voluntari.
Mai multe voci cer, în ultimul timp, revenirea la armată obligatorie. Dincolo de faptul că în trecut, atunci când armata era obligatorie, recruții erau de regulă obligați mai mult să facă muncile câmpului decât instrucție, există și alte argumente pentru care o armată ca pe vremea răzeșilor lui Ștefan cel Mare, formată din oameni simpli, fără pregătire militară și luați cu arcanul, nu e o soluție.
Generalul (r) Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles și fost șef al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei, între timp devenit șef al Asociației Ofițerilor Români în Rezervă, explică, pentru „Adevărul”, care e soluția.
În opinia sa, nu este nevoie de armată obligatorie, ci doar de eficientizare și de creșterea numărului de rezerviști voluntari.
„Ar trebui să plecăm de la premisa că formele de pregătire a rezerviștilor pe bază de voluntariat vor fi eficiente astfel încât într-o perioadă de timp relativ scurtă, pe baza voluntariatului, rezerva operațională formată din cei care au făcut stagiul militar până în 2007 să fie înlocuită. Nu există nicio armată modernă în lume care să funcționeze fără rezervă. Armatele în secolul XXI sunt formate din profesioniști și rezerviști, de regulă rezerviști voluntari”, spune el.
În acest moment, România are mai puțin de 150.000 de militari, iar circa jumătate sunt militari activi.
„Apărarea teritoriului național al României, fie ea și-n cotextul art 5, înseamnă 80.000 de militari activi sau 81.000, includem și personalul civil, plus 55.000 de rezerviști. Vorbim așadar de o forță de 135.000 de oameni. Asta înseamnă o forță compusă din militari activi plus rezerviști”, adaugă generalul Virgil Bălăceanu.
Generalul îi contrazice pe toți cei care susțin că românii nu ar fi dispuși să-și apere patria. Dovadă este, spune el, faptul că la exercițiile de mobilizare s-au prezentat de fiecare dată câte 90-95% dintre cei chemați.
Marile probleme ale armatei
Problema nu este cu atitudinea românilor față de armată, cât ține de îmbătrânirea așa numitei rezerve voluntare, adică oamenii care au efectuat stagiul militar în trecut. Media de vârstă este una îngrijorătoare – 48 de ani. La această vârstă, spune generalul, este foarte greu ca acei oameni să mai fie transformați în soldați.
În plus, o altă problemă ține de faptul că până acum a existat o problemă de comunicare. La fel ca în cazul pandemiei, când autoritățile au fost incapabile să comunice și să transmită mesaje convingătoare. Din contră:
„Rezerviști voluntari ar fi trebuit să avem peste 11.000, sunt abia vreo 3.000. Așa am fi avut 1/5 din rezerva operațională, cei cu stagiul militar satisfăcut până în 2007, deja înlocuită. Ca atare, problema rezervei este esențială. Dar noi nu vorbim de reintroducerea serviciului militar obligatoriu, ci de serviciul militar în rezervă care să permită această înlocuire.”
Ideal ar fi să se găsească soluții pentru atragerea tinerilor. Iar mulți dintre cei care ar putea deveni rezerviști voluntari nici măcar nu știu beneficiile pe care le-ar avea.
„Rezervistul voluntar primește o îndemnizație lunară care poate să fie până în 1.000 de lei. Pentru un subofițer poate fi până 1.300, iar pentru un ofițer peste 1.500 indemnizație lunară timp de 11 luni, fără să participe la programul de pregătire. E un bonus, pe înțelesul tuturor. În perioada în care participă la perioada de pregătire de 15 zile, că atât e într-un an, se ajunge la sume mai mari, pentru că un rezervist voluntar e plătit ca un militar în activitate similar funcției în care e încadrat rezervistul voluntar. Și poate să ajungă, de la o sumă legată de poziția de soldat net – 2.400, poate să ajungă la 3.500-3.600 în cazul unui ofițer”, completează generalul.
Ce soluții avem
El vorbește despre un plan serios, bazat pe trei direcții, pentru atragerea de rezerviști voluntari.
„La ora actuală se aplică legea rezervistului voluntar. Ea se aplică din 2017, care înseamnă că pe baza voluntariatului, cetățenii români, bărbați și femei, cu sau fără pregătire militară între 18 și 50 de ani pentru corpul rezerviștilor militari, respectiv 18-55 de ani pentru corpul cadrelor militare rezerviști militari e o modalitate, Aceasta e o direcție”, arată generalul Bălăceanu.
O a doua direcție va fi cea de serviciu voluntar militar sau soldat în termen. Acest lucru se poate realiza prin amendarea legii pregătirii populației pentru apărare, care în proiect are o asmenea prevedere, mai spune el.
O a treia direcție care se conturează, fiind o preocupare constantă a Statului major al Apărării, în sine al șefului Apărării, este un program similar celui din Statele Unite Ale Americii – numit ROTS (Reserve Officers Training Courses – Corpul de Instruire al Ofițerilor în Rezervă.) Generalul explică despre ce este vorba.
„Ce ar însemna acest lucru? O pregătire militară voluntară pe perioada studiilor universitare, cu un sprijin financiar din partea MApN și cu obligativitatea ca la încheierea studiilor fie să optezi pentru a deveni ofițer al Armatei Române în forțele active, fie să devii ofițer rezervist. Iată că sunt 3 căi pe care le avem -una în aplicarea legii rezervistului voluntar, cealaltă în așteptare – prevederea din legea de pregătire a populației pentru apărare privind serviciul voluntar soldat în termen. Și o a treia, în perspectivă, programul de pregătire militară voluntară în sistemul de învățământ superior”, punctează generalul.
Analiza făcută de un reputat profesor de la Oxford
Toate sunt necesare, mai spune el, pentru că dacă vorbim de baza corpului rezerviștilor, o reprezintă soldații rezerviști, respectiv soldații rezerviști voluntari.
„Ei vor proveni pentru rezerva operațională reconstruită pe principii voluntare din două direcții: o direcție deja în aplicare, e vorba de soldați gradați rezerviști voluntari, și o a doua direcție – prin cei care vor satisface stagiul – voluntar soldat în termen. Dacă vorbim însă de comandanții acestor rezerviști, care sunt și ei rezerviști – adică de cadre militare rezerviști voluntari – deocamdată nu există decât o singură cale, prin aplicarea legii rezervistului voluntar. Mai adăugăm la acest corp al cadrelor militare rezerviști voluntari pe cei care în perspectivă vor parcurge programul de pregătire pre militară în sistemul de învățământ superior”.
Sunt mai multe că care să atragă un număr mai mare de tineri, cetățeni ai României. Pentru că aici sunt niște diferențe, subliniază generalul:
„Dacă în privința rezervei voluntare vorbim de vârste între 18-50, respectiv 18-55 de ani, pentru serviciul voluntar în termen vorbim de vârste – între 18 și 35 de ani. Iar pentru ROTS vorbim de studenți, deci vârste tinere. Aceasta ar permite, cel puțin teoretic, ca să se apropie necesarul de rezerviști, astfel încât în momentul în care cei din rezerva operațională vor ieși masiv din evidență, pentru că ei nu vor mai avea obligații militare – și lucrul acesta se va întâmpla peste nu mai mult de 7 ani, noi să avem pregătită înlocuirea acestora, astfel încât Armata României să nu rămână fără rezerva operațională”, conchide generalul.
