O razie recentă la una din taberele de refugiați aglomerate din Siria a scos la iveală arme, zeci de militanți ai Statului Islamic și o femeie Yazidi aflată în captivitatea organizației de aproape 10 ani, relatează WSJ.
La cinci ani de la încheierea campaniei militare coordonată de SUA prin care a fost distrus califatul ISIS, din Siria zeci de mii de civili se află încă în tabere de refugiați. Una dintre ele este Al-Hol, unde se află soții și copii ai militanților ISIS, dar și persoane care au ajuns acolo fără voie, antrenate de haosul din nord-estul Siriei.
Taberele sunt doar o parte a problemei, cealaltă fiind cei circa 9000 de luptători ISIS aflați în centrele de detenție din regiune. Paza lor este asigurată de Forțele democratice siriene (FDS), forța kurdă care s-a alăturat SUA în lupta contra IS și care sunt în prezent susținute de soldați americani.
În timp ce provocarea imediată sunt problemele umanitare ale taberelor și combaterea eforturilor ISIS de a radicaliza populația, cea mai grea sarcină este repatrierea refugiaților și a militanților încarcerați înainte ca regiunea să fie cuprinsă din nou de tulburare.
În scenariul în care următoarea administrație a SUA ar decide să-și retragă susținerea față de FDS sau să-și retragă trupele, securitatea taberelor și centrelor de detenție riscă să se prăbușească, cu potențialul de a prilejui o resuscitare a SI.
Îngrijorările americane privind o recrudescență depășesc Orientul Mijlociu.
După atacul terorist de vinerea trecută la o sală de concerte de la Moscova, în urma căruia au murit cel puțin 137 de oameni, SUA au confirmat că a fost comis de ISIS-K, aripa din Afganistan.
„Absolut, Al-Hol este o bombă cu ceas pentru că este unul dintre cele mai mizerabile locuri de pe pământ”, a apreciat Dana Stroul, fost înalt oficial al Pentagonului pentru Orientul Mijlociu.
Posibilii declanșatori ai acestei bombe cu ceas ar putea veni sub diferite forme.
În octombrie 2019, președintele de atunci, Donald Trump, a cerut retragerea completă a forțelor americane din Siria, provocând frisoane în rândul armatei americane înainte de a de răzgândi și a decide să mențină aproximativ 900 de soldați în țară. Nu este clar care va fi poziția lui Trump cu privire la Siria dacă se va întoarce la Casa Albă anul viitor.
O potențială amenințare la adresa securității taberelor este legată de animozitatea dintre kurzii sirieni și Turcia, care a bombardat în mod repetat forțele lor și a organizat incursiuni în Siria. Kurzii sirieni au avertizat că ar putea fi nevoiți să își redirecționeze paza către alte misiuni dacă vor fi supuși unui atac susținut din partea Turciei.
Irakul este un alt factor de incertitudine. Decizia politicienilor șiiți de linie dură de la Bagdad de a evacua cele 2.500 de trupe americane din Irak ar putea submina efortul Pentagonului de a sprijini logistic efortul său mai modest din nord-estul Siriei.
Situația SUA este complicată de absența oricărui plan de rezervă pentru găzduirea civililor strămutați și reținerea luptătorilor ISIS în cazul în care soldații săi pleacă din Siria și partenerul său sirian renunță la misiune.
Nici SUA, nici aliații săi internaționali nu ar dori să predea facilitățile președintelui sirian Bashar al-Assad, al cărui regim a fost acuzat de încălcări ale drepturilor omului. Totodată, nu au existat discuții privind transferul facilităților către ONU, care nu are nicio prezență în ceea ce este de fapt o regiune semiautonomă care se află în afara controlului autorităților de la Damasc.
„Purtăm această conversație din 2019″, a explicat Devorah Margolin de la Washington Institute for Near East Policy, un think tank cu sediul la Washington. „Întrebările presante acum sunt: ce putem face pentru a face comunitatea internațională să înțeleagă că repatrierea trebuie să aibă loc mai repede și care este planul B dacă SUA pleacă?”, a punctat ea.
Tabăra de refugiați Al-Hol este veche de zeci de ani, însă populația sa – împreună cu facilitatea Roj din vecinătate – a ajuns la peste 60.000 de persoane după ultima încercare a Statului Islamic de a prelua controlul asupra orașului Baghouz din valea râului Eufrat.
Populația celor două tabere, în prezent de 46.500 de persoane, include femei care s-au căsătorit cu membri ai Statului Islamic sau care au fost forțate să aibă copii cu luptătorii grupării. Mai mult de jumătate dintre rezidenții taberelor au vârsta sub 12 ani. Există și o mică populație de bărbați al căror grad de afiliere cu Statul Islamic nu este cunoscut potrivit Departamentului de Stat al SUA.
Cassandra Bodart, o belgiancă, nu a reușit până acum să se întoarcă acasă, după ce și-a pierdut copilul într-un bombardament și nu știe unde se află soțul ei, luptător al Statului Islamic. Până în prezent, Belgia a refuzat să o primească înapoi.
O preocupare persistentă în ceea ce privește drepturile omului a fost separarea a sute de băieți preadolescenți, care sunt aduși în centre numai pentru bărbați din cauza temerilor că ar putea deveni riscuri de securitate sau că ar putea fi constrânși să întrețină relații sexuale cu femei pentru a da naștere următoarei generații de luptători ai Statului Islamic, au declarat responsabili ai taberei Al-Hol. Separările au alimentat temerile în rândul familiilor și le-au constrâns pe unele mame să încerce să își ascundă băieții pentru a-i proteja, a raportat un expert ONU.
Un oficial al Departamentului de Stat a declarat că SUA încurajează ca băieții să fie luați de lângă mamele lor doar în măsura în care se „stabilește în mod exhaustiv că există un imperativ de securitate” în acest sens.
Rețeaua paralelă de 22 de centre de detenție pentru luptătorii Statului Islamic vine cu propriile provocări. De pildă, paza a fost îmbunătățită la o închisoare importantă din Hasakah, de unde militanții Statului Islamic, înarmați cu mașini capcană, au încercat să evadeze în ianuarie 2022. SUA au ajutat atunci cu intervenții aeriene, dar un raport al inspectorului general al Pentagonului, anul trecut, arăta că opt unități penitenciare necesitau „îmbunătățiri imediate” și că programele de pregătire a gardienilor sirieni atât pentru centrele de detenție, cât și pentru taberele de detenție se derulează cu întârziere.
Soluția pe termen lung ar fi repatrierea, dar aceasta este un proces greoi, în condițiile în care multe țări nu vor să-i primească pe cetățenii lor care s-au alăturat ISIS.
În ultimii trei ani, aproximativ 10.200 de persoane din cele două tabere au fost repatriate. Oficialii Departamentului de Stat spun că speră să repatrieze alte câteva mii în acest an, între care 600-700 de persoane care nu sunt cetățeni irakieni și nici siriene și sunt cel mai dificil de trimis înapoi.
Aproape 800 de luptători, majoritatea irakieni, au fost trimiși în țările lor în ultimii trei ani, dar rămân încă aproximativ 9.000 de luptători. Printre aceștia se numără 1.800 care au venit din afara Siriei și Irakului pentru a se alătura Statului Islamic. Anul trecut, SUA au repatriat doar 17 luptători saudiți din acest grup.
Oficialii Departamentului de Stat au explicat că aceste repatrieri depind foarte mult de eforturile depuse de partenerii sirieni-kurzi ai SUA în sensul de a identifica în timp util potențialii candidați în rețeaua lor de închisori.
Peste 75 de națiuni sunt reprezentate în tabere, inclusiv aproximativ 100 de luptători uiguri și aproximativ 1.500 de civili uiguri, care nu pot fi returnați Chinei din cauza problemelor legate de drepturile omului. Aproximativ 40 de americani au fost returnați din tabere, inclusiv aproape o duzină care au fost urmăriți penal în SUA.
Nouăzeci și nouă de femei și copii kirghizi au fost repatriați la începutul acestui an.
Rusia a repatriat 448 de persoane din Siria începând din 2019, majoritatea din nord-estul Siriei, inclusiv din taberele Al-Hol și Roj, potrivit unei baze de date a Margolin.
Aproximativ 2.000 de cetățeni ruși se mai află în prezent tabere și centre de detenție, în principal femei și copii, potrivit oficialilor americani. Statele Unite nu sunt implicate în repatrierile rusești.
Cel mai înalt comandant militar american din regiune, generalul Erik Kurilla, care a vizitat taberele de refugiați Al-Hol și Roj la începutul acestei luni, a subliniat necesitatea reducerii numărului de tabere. „Asta presupune efortul continuu al comunității internaționale de a aduce înapoi aceste familii în țările lor de origine”, a declarat el.
„Realitatea este că Al-Hol a existat înainte de 2019 și va continua să existe”, a declarat oficialul Departamentului de Stat. „Nu știm exact cum vor arăta cifrele pe termen lung, dar vor exista oameni în Al-Hol și în jurul acesteia o lungă perioadă” de acum încolo.
