România depășește Ungaria. Traiectorii divergente în Europa de Est. În timp ce Budapesta se confruntă cu provocări economice tot mai grave, România reușește să avanseze cu pași măsurați, depășind vecina sa la mai mulți indicatori cheie, arată Radu Puiu, analist XTB România.
Începând cu 2010, guvernul de la Budapesta, condus de Viktor Orban, a adoptat politici din ce în ce mai conflictuale cu Uniunea Europeană, ceea ce a dus la înghețarea fondurilor europene, izolare politică și dificultăți economice accentuate.
Ungaria, aruncată în haosul economic, sub România de Orban. Simion: „Voi implementa politica Orban”
Deși economia Ungariei a rezistat până acum datorită unei industrii solide și a unor măsuri interne de sprijin, creșterea prețurilor, scăderea nivelului de trai și dezechilibrele structurale amenință tot mai mult stabilitatea economică a țării.
În contrast, România a reușit, în ciuda unor probleme de guvernanță, să depășească Ungaria la capitole precum creșterea PIB-ului, investițiile străine directe, creșterea salariilor și stabilitatea monedei naționale, potrivit Mediafax.
George Simion: „Pozițiile lui Viktor Orban vor fi politică de stat și în România”
George Simion, liderul extremiștilor rusofili AUR și candidat la alegerile prezidențiale, a declarat că respectă direcția politică izolaționistă, antieuropeană și pro-rusească urmată de Viktor Orban și că multe dintre pozițiile premierului ungar vor deveni „politică de stat și în România”, în cazul în care va ajunge la Cotroceni.
„Îl respect pe premierul Ungariei, Viktor Orban, și tocmai de aceea multe din pozițiile sale – nu toate, dar multe – vor fi politică de stat și în România”, a afirmat George Simion în cadrul unei dezbateri organizate de Euronews.
Simion a criticat din nou Europa și „globalismul de la Bruxelles” pledând pentru o direcție izolaționist-conservatoare, pe care o consideră, în mod fals, mai apropiată de valorile românilor și maghiarilor.
„Sunt oameni care nu vor binele comunităților maghiare din România și vor să meargă pe aceeași direcție pe care merge Emmanuel Macron și toți globaliștii de la Bruxelles, în loc să meargă pe direcția conservatoare, sănătoasă, la care aderă o majoritate a poporului maghiar”, a completat candidatul AUR.
Inflație-record și deprecierea forintului
În 2023, Ungaria a înregistrat cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană – 25,7%, generată de majorarea prețurilor la energie (dependență ridicată de Rusia), devalorizarea forintului cu 30% față de euro din 2018 și politicile guvernului privind plafonarea prețurilor, care au dus la penurii de alimente și combustibil.
Chiar dacă inflația a scăzut la 5% în 2024, prețurile rămân cu 30% peste nivelul din 2022.
Pe acest fundal, prețurile alimentelor au crescut cu circa 40% din 2021, chiriile în Budapesta au urcat cu 50% din 2020, iar dobânzile la creditele ipotecare au explodat de la 3% la peste 10%, afectând puternic familiile cu rate în derulare.
Salarii în declin și datorii în creștere
Deși guvernul maghiar a impus o creștere de 15% a salariilor în 2023, acestea nu au ținut pasul cu inflația.
Salariile reale au scăzut cu 7% în perioada 2022–2023, iar salariul minim brut, de aproximativ 670 de euro în 2024, este printre cele mai mici din UE. Între timp, datoria publică a Ungariei a crescut la 75% din PIB, de la 66% în 2019, în timp ce cheltuielile cu dobânzile au urcat la 2,5% din PIB.
România avansează pe mai multe fronturi
Între 2010 și 2023, economia României a crescut în medie cu 3,3% pe an, comparativ cu 2,5% în Ungaria. Inflația din 2023 s-a situat la 16,8%, semnificativ sub nivelul înregistrat de vecinii maghiari. În plus, salariile reale au crescut cu 25% în România în această perioadă, în timp ce în Ungaria au scăzut.
Un alt punct forte este stabilitatea monedei: leul s-a depreciat cu doar 15% față de euro în ultimii 10 ani, comparativ cu forintul maghiar, care a pierdut 30% din valoare. România a atras și investiții străine directe mai mari – 5 miliarde de euro anual, față de 3,5 miliarde în Ungaria.
Lipsa fondurilor europene afectează grav sistemul de sănătate din Ungaria, unde migrația masivă a medicilor către vest a generat un deficit acut de personal. Situația este agravată de lipsa echipamentelor medicale și de infrastructura spitalicească precară.
Educația traversează, de asemenea, o criză: rezultatele elevilor maghiari la testele PISA sunt sub cele ale României și Serbiei, iar Universitatea Central Europeană a fost nevoită să-și mute sediul la Viena, după presiuni politice intense.
Demografic, Ungaria pierde teren: populația a scăzut cu 1,5 milioane de locuitori față de 1990, rata natalității este de doar 1,5 copii/femeie, iar exodul forței de muncă calificate continuă.
Ungaria este considerată cea mai coruptă țară din UE
Ungaria este considerată cea mai coruptă țară din UE, potrivit Transparency International. Oligarhii apropiați de Viktor Orban controlează sectoare strategice precum presa, construcțiile și băncile. Deși Budapesta continuă să prospere, zonele rurale se confruntă cu depopulare și colaps al serviciilor publice.
Potrivit analistului Radu Puiu, în scenariul optimist, reluarea parțială a finanțărilor UE ar putea stabiliza datoria publică la 70% din PIB, iar investițiile în infrastructură ar putea impulsiona economia.
În scenariul pesimist, o recesiune combinată cu înghețarea fondurilor europene ar putea împinge datoria la peste 85% din PIB până în 2026 și ar putea declanșa o criză financiară.
