Corneliu Bjola a analizat situația din Orientul Mijlociu și a explicat care sunt cele mai probabile scenarii. În cel mai fericit caz, statele arabe și Israelul ar evita o escaladare, însă există și variante de coșmar, care ar avantaja Rusia și Iranul. China va avea un rol crucial în ceea ce se va întâmpla în Orientul Mijlociu, mai spune profesorul.
Războiul între Israel și Hamas a intrat într-o nouă fază, a anunțat, sâmbătă, 28 octombrie, însuși premierul israelian Beniamin Netanyahu, dar nimeni nu poate anticipa ce va urma. Profesor de diplomație la Universitatea Oxford, Corneliu Bjola analizează pentru „Adevărul” situația, prin prisma expertului în geopolitică, și explică posibilele scenarii.
Scenariul optimist
„Scenariul optimist presupune că Israelul va reuși să înlăture gruparea Hamas din Fâșia Gaza, fără a provoca o escaladare militară prin implicarea Hezbollah sau a altor miliții susținute de Iran din Siria și Irak. Asta ar deschide eventual calea pentru reluarea dialogului și căutarea unei soluții politice durabile, care ar permite avansarea procesului de normalizare și stabilizare graduală a regiunii”, explică Bjola.
Problema fundamentală pentru succesul acestui scenariu ar fi aceea de a găsi interlocutori legitimi pe partea palestiniană, împreună cu o mutare reciprocă a liderilor israelieni spre centru, avertizează profesorul român.
„Câteva state arabe, cum ar fi Qatar, Arabia Saudită și Egiptul, vor trebui probabil să se implice direct în guvernarea Fâșiei Gaza, cel puțin în perioada inițială. Prevenirea escaladării ar ajuta SUA și UE să-și mențină sprijinul pentru Ucraina și de a forța în timp retragerea Rusiei din zonele invadate. Sursele de destabilizare în Orientul Mijlociu, reprezentate de Iran și Rusia, ar rămâne active, dar capacitatea lor de a inflama situația din regiune ar scădea pe termen lung”, mai spune el.
Un deznodământ de coșmar
La polul opus, în cel mai rău scenariu, în război s-ar implica direct și Hezbollah, posibil și Iranul.
„Scenariul pesimist presupune că Hezbollah se va alătura conflictului și, ca urmare, tensiunile militare dintre SUA și Iran vor crește. Acest scenariu ar genera efecte foarte negative, anulând orice șansă de normalizare între Israel și țările arabe pe termen mediu și, în funcție de durata și rezultatul conflictului, ar putea să consolideze poziția Iranului și Rusiei în regiune”, avertizează Bjola.
În acest caz, urmările ar fi dintre cele mai grave, iar escaladarea ar avea repercusiuni inclusiv în Europa.
„Escaladarea conflictului ar amplifica, de asemenea, instabilitatea în Europa, prin creșterea riscului de atentate teroriste care, la rândul lor, ar putea alimenta sprijinul pentru partidele populiste și extremiste, într-un an crucial pentru alegerile europene. Pe ansamblu, o escaladare ar duce așadar la o diminuare a sprijinului occidental pentru Ucraina, ceea ce ar putea avea efecte majore mai ales asupra Europei de Est. Consolidarea poziției Rusiei în zonele invadate ar reprezenta o sursă persistentă de amenințare pentru securitatea europeană”, subliniază profesorul român.
Scenariul intermediar
Există și un scenariu intermediar, care, spune Corneliu Bjola, ar fi și cel mai plauzibil. De altfel, acest deznodământ ar semăna mai degrabă cu o remiză într-un meci de fotbal, care nu ar conveni niciuneia din cele două tabere, dar ar fi evident de preferat unei înfrângeri.
„Scenariul poate realist se situează undeva între cele două variante, presupunând o rezolvare temporară a crizei actuale, dar fără a aduce schimbări majore în situația politică sau strategică. Acest scenariu ar implica reducerea capacității Hamasului de a amenința Israel, fără însă a-l distruge complet. Un astfel de rezultat ar menține un echilibru fragil în regiune, cu riscul permanent de reaprindere a violențelor”, susține Bjola.
O astfel de situație nu ar fi foarte convenabilă nici Ucrainei. Chiar dacă ar continua să sprijine Kievul, SUA s-ar concentra mai degrabă pe problemele din Orientul Mijlociu.
„SUA vor trebui să-și mențină o prezență militară și diplomatică activă în regiune, cu posibile efecte negative asupra susținerii Ucrainei. Fără îndoială, Rusia va încerca să exploateze această oportunitate și va încerca să forțeze o deblocare a impasului pe front în favoarea sa. Normalizarea relațiilor dintre Israel și statele arabe va rămâne, de asemenea, suspendată până când o soluție politică va putea fi creionată pentru a stabiliza relațiile dintre Israel și comunitatea palestiniană”, e semnalul de alarmă tras de profesorul de la Oxford.
Toți ochii pe China
China va avea un rol crucial în tot ceea ce va urma să se întâmple în Orientul Mijlociu. Pe umerii Beijingului, extrem de influent în zonă, apasă o mare responsabilitate. Chinezii, mai mult decât oricare alții, pot exercita presiuni pentru a preveni orice escaladare.
„Este dificil de anticipat care dintre aceste scenarii ar avea mai multe șanse de realizare, dar un factor care ar putea defavoriza scenariul pesimist este China. În special, modul în care China se va implica pentru a-și exercita influența asupra Iranului și Rusiei”, completează profesorul.
El amintește și faptul că declarația recentă a ministrului de Externe chinez, Wang Yi, într-o convorbire cu omologul său israelian, Eli Cohen, indică o schimbare ușoară de atitudine.
„Aceasta sugerează o dorință din partea Chinei de a preveni escaladarea conflictului în regiune. În ce măsură Iranul și Rusia vor răspunde semnalului sugerat de China, rămâne de văzut. În același timp, orice incident grav, fie el orchestrat de Hamas sau accidental, oricând posibil în caz de conflict, poate bloca acest efort și reașeza scenariul pesimist în prim plan”, este ultimul avertisment lansat de Corneliu Bjola.
