Criza economică e deja aici. Situația din România populatia se confruntă cu tot nai multe lipsuri. Potrivit INS, familiile din țara noastră au cheltuieli medii de peste 7.000 de lei în fiecare lună. Dincolo de cele legate de hrană și facturi, o parte dintre ei au rate la bănci, fapt care le îngreunează și mai mult traiul.
Criza economică e deja aici. Situația din România, populatia copleștă de cheltuieli și rate
În ultimele luni, scumpirile au venit ca un tăvălug peste românii care se chinuiau oricum să își împartă veniturile. Salariile au crescut doar în cazul unor angajați, iar mulți dintre ei se plâng că nu mai au puterea să achite ratele la bănci.
În aceste condiții, numărul restanțierilor a crescut semnificativ. În urmă cu patru ani, în mijlocul pandemiei, BNR anunța că existau în baza de date 160.000 de români cu restanțe la bănci. De altfel, alte 20.100 persoane aveau întârzieri privind plata ratelor către IFN-uri
Criza economică e deja aici. Situația din România îngrijorătoare
La finalul anului trecut, numărul restanțierilor a înregistrat o creștere alarmantă. Aproximativ 240.000 de români nu își plătiseră ratele la bănci.
Sumele datorate și nerambursate de aceștia ajungeau la 18 miliarde de lei. Conform sursei, 1 miliard de euro reprezintă datoriile neachitate la creditele luate în această monedă.
De asemenea, sumele datorate și nerabursate la creditele în lei se ridică la 1 miliard de euro.
În plus, băncile au de încasat 0,6 miliarde de euro de la cei care au împrumuturi în dolari americani sau în alte valute.
Cheltuieli mari pentru români. Băncile, în așteptare
Majoritatea restanțierilor au o întârziere de peste 90 de zile.
„Pandemia a înrăutățit mult lucrurile. Au fost oameni care luaseră credit înainte de pandemie iar apoi și-au pierdut locul de muncă și au început să gâfâie la rambursarea împrumuturilor”, a precizat un reprezentant al Băncii Centrale, sub protecția anonimatului, arată Hotnews.
Mai mult, BNR atrage atenția că lucrurile se vor înrăutăți Deficitul de cont curent a crescut cu 7 miliarde de euro în anul precedent, iar specialiștii pun totul pe seama deciziilor greșite luate la nivel politic.
