La 48 de ani de la cutremurul care a lăsat o amprentă asupra conștiinței colective, Asociația Inginerilor Constructori Proiectanți de Structuri (AICPS) a oferit clarificări importante referitoare la miturile persistente în percepția publică despre încadrările în clase de risc seismic și expertizele tehnice.
AICPS demontează mitul clădirilor „fără risc seismic”
„Când vorbim despre siguranţa clădirilor noastre la cutremurul care a avut loc la 4 Martie 1977, adevărul stă în detalii, nu în aparenţe. Fisurile din pereţi sunt frecvent doar mărturii ale mişcărilor naturale ale unor clădiri care ‘respiră’ odată cu anotimpurile, iar vechimea unei construcţii spune doar o parte din „poveste”.
Printre cele mai periculoase mituri identificate de inginerii proiectanţi de structuri se numără credinţa că „există clădiri fără risc seismic”. În realitate fiecare clădire se încadrează, după expertizare, într-una dintre cele patru clase de risc seismic stabilite prin lege: de la RsI (cele mai vulnerabile) până la RsIV (caracteristică clădirilor noi, conforme cu normativele actuale)”, se arată în sursa menționată anterior.
Astfel, AICPS a informat că „o clădire neîncadrată înseamnă simplu că nu a fost expertizată, nu că ar fi „fără risc””.
Mituri despre siguranța clădirilor vechi și noi
Un alt mit frecvent întâlnit este acela că „se poate expertiza seismic doar apartamentul meu din bloc”. AICPS subliniază că expertizele tehnice pentru evaluarea seismică trebuie să fie analize de ansamblu, care implică investigarea tuturor elementelor structurale și nestructurale ale întregului imobil. Opiniile bazate doar pe analiza unui apartament izolat pot fi inexacte și periculoase, avertizează asociația.
„Pentru o înţelegere corectă a situaţiei, AICPS explică diferenţa dintre sistemele de clasificare astfel: normativul actual P100-3/2019 stabileşte patru clase de risc seismic (RsI, RsII, RsIII, RsIV), reflectând gradul de vulnerabilitate structurală, în timp ce vechile categorii de urgenţă (U1, U2, U3), stabilite în anii ’90 conform unui normativ care nu mai este în vigoare, indicau termene pentru consolidare. Vechile categorii de urgenţă (U1, U2, U3) nu pot fi echivalate automat cu clasele actuale”, a informat AICPS.
Alte mituri demontate
AICPS a subliniat faptul că expertiza tehnică nu reprezintă o formalitate administrativă, ci un proces bazat pe calcule complexe și analize detaliate. O expertiză tehnică poate demonta mitul conform căruia „clădirile care au rezistat cutremurului din 1977 sunt sigure și astăzi”. De-a lungul decadelor, structurile s-au degradat natural, iar cutremurele nu „călesc” clădirile, ci le slăbesc progresiv, avertizează AICPS.
„Un alt mit spune că: „Clădirile construite înainte de 1989 sunt mai sigure şi mai rezistente decât cele noi”. Deşi există suspiciuni privind calitatea unor construcţii recente, deficienţe similare au existat şi înainte de 1989, devenind mai frecvente după 1985. În favoarea clădirilor contemporane stau însă evoluţia codurilor de proiectare, materialele superioare şi vârsta mai mică.
Normativele tehnice au evoluat constant în ultimii 35 de ani, fiecare actualizare aducând standarde de siguranţă mai riguroase. Deşi tehnologiile de investigare s-au perfecţionat, expertizele tehnice de astăzi nu pot reclasifica concluziile emise în anii ’90. Este foarte posibil ca încadrarea într-o clasă de risc seismic efectuată în prezent să fie mai defavorabilă faţă de încadrările din acei ani”, mai preciziează inginerii.
AICPS recomandă verificarea atestării experților pentru siguranța construcțiilor
Doar inginerii cu atestat de expert tehnic, eliberat de minister după minimum 12 ani de experiență, pot realiza expertize tehnice. AICPS recomandă proprietarilor să verifice pe site-ul Ministerului Dezvoltării dacă experții sunt corespunzător atestați.
„Procesul de expertizare presupune colectarea unui set de informaţii, printre care: investigaţii în fiecare unitate locativă, măsurători ale elementelor structurale, decopertări pentru identificarea elementelor ascunse, cercetări geotehnice, săpături pentru examinarea fundaţiilor, încercări pe materialele structurale pentru identificarea proprietăţilor mecanice ale acestora, la faţa locului sau prin teste de laborator.
În funcţie de rezultatele analizelor şi a evaluărilor efectuate, expertul tehnic stabileşte dacă intervenţiile dorite sunt posibile şi recomandă măsurile tehnice necesare pentru realizarea acestora în condiţii de siguranţă”, au mai precizat inginerii.
AICPS oferă resurse gratuite pentru siguranța construcțiilor
Iginerii au pus la dispoziția publicului informații gratuite, inclusiv materiale care explică diferențele dintre evaluarea vizuală rapidă și expertiza tehnică detaliată, precum și un ghid destinat cumpărătorilor de locuințe.
AICPS reprezintă cea mai importantă comunitate a profesioniștilor din domeniul ingineriei civile și al proiectării structurilor din întreaga țară, având un rol esențial în asigurarea siguranței construcțiilor și protecției vieții oamenilor.
