Pensii speciale în România. Ministrul Finanţelor explică de ce reforma acestora nu poate fi realizată mai repede. Totodată, Marcel Boloş trage şi un semnal de alarmă. Ce riscă România dacă nu este atentă la modul în care rezolvă aceste probleme urgente?
Or mai exista pensii speciale în România? Reforma acestora este complexă şi nu poate fi rezolvată rapid
Ce se întâmplă cu controversatele pensii speciale în România? Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a venit cu detalii de ultimă oră, după ce marţi legea privind măsurile fiscale a fost publicată în transparenţă decizională.
Demnitarul a explicat că vorbim despre o reformă „extrem de complexă”, în cazul acestui tip de pensii. Situaţia nu va fi rezolvată foarte uşor. Va fi nevoie de mai multe runde de negocieri cu oficialii Comisiei Europene, explică Boloş.
Acest tip de reforme nu se pot implementa „de pe-o zi pe alta”, a adăugat el.
De reforma pensiilor speciale depinde cererea de plată numărul trei din PNRR. Aşadar, România trebuie neapărat să implementeze această reformă, pentru a se putea obţine banii europeni.
„Acum eu știu că este o problemă pe care noi trebuie să o rezolvăm pentru că altfel cererea de plată numărul trei, din Planul Național de Redresare și Reziliență… (…)
Cred că o astfel de reformă, cum este cea a pensiilor speciale, este una care este extrem de complexă și necesită timp în negocierea cu Comisia Europeană”, a mai precizat marţi, 19 septembrie, ministrul Marcel Boloş.
Există riscul de a genera o nouă problemă pe termen lung, dacă nu se gestionează corect deficitul
Ministrul liberal al Finanţelor a mai spus că, în timpul negocierilor, au existat mai multe variante de lucru.
El a comentat şi pe problema deficitului şi modul în care se va construi bugetul pentru 2024. România nu mai trebuie să ajungă în situaţia în care nu poate ţine deficitul sub control.
„Eu cred că au fost variante de lucru, cunoscând mecanismul de negociere și efortul pe care l-a depus Ministerul Muncii. Au fost variante de lucru care sunt firești în procesul acesta de discuții care există cu Comisia. (…)
Da, eu cred că problema de deficit bugetar se judecă la sfârșitul anului și începând de anul viitor avem de făcut un buget care nu vrem să mai repetăm istoria a unui deficit pe care nu îl putem ține sub control, că să nu uităm”, a declarat şeful de la Ministerul Finanţelor.
Ţinta de deficit trebuie extrem de atent gestionat, a mai precizat Boloş, în contextul nevoii reformării pensiilor speciale.
Guvernanţii trebuie să fie atenţi la ţinta de deficit asumată prin PNRR, spune Marcel Boloş. În caz contrar, riscăm să rezolvăm o problemă pe termen scurt şi să generăm una mai serioasă pe termen lung.
„Trebuie să fim foarte atenți la cum rezolvăm problema pe termen scurt.
S-ar putea să ne uităm la o problemă pe termen lung și între timp să facem un deficit care duce la riscurile pe care le știm destul de bine cu toții”, a afirmat ministrul Finanţelor.
