Europa se înarmează cu drone contra Rusiei. România cumpără din SUA unele ce lovesc la 500 km. Experiența războiului din Ucraina arată că dronele și sistemele fără pilot sunt cruciale în războaiele moderne, iar Europa se pregătește pentru un posibil atac al Rusiei.
Europa se înarmează cu drone contra Rusiei. România cumpără din SUA unele ce lovesc la 500 km.
Estonia a inaugurat săptămâna trecută primul său centru de antrenament pentru drone, situat în partea de vest a țării baltice.
Centrul este menit să îmbunătățească antrenamentul pentru sisteme fără pilot al Forțelor de Apărare Estonie și al unităților aliate NATO.
Europa se înarmează cu drone contra Rusiei
„Experiența războiului din Ucraina arată că dronele și sistemele fără pilot sunt cruciale în lupta modernă. Dezvoltarea capacităților de apărare ale Estoniei necesită o îmbunătățire a antrenamentului pentru drone”, a declarat ministrul Apărării din Estonia, Hanno Pevkur.
Centrul a costat 5 milioane de euro și a fost finanțat de Luxemburg. Se întinde pe 1.300 de metri pătrați și include săli de clasă, spații de depozitare, zone de întreținere a echipamentelor, precum și spații de cazare, potrivit postului de radio public estonian ERR, citat de Defense Express.
Acesta va încerca să integreze expertiza Ucrainei în războiul cu drone, precum și pe cea a NATO, pentru a oferi o infrastructură cheie pentru forțele naționale și producători.
Un număr tot mai mare de state europene urmează pași similari în încercările de a testa dronele în scenarii reale pentru a le testa performanța și fiabilitatea.
Printre obstacolele care pot apărea în conflictele reale se numără vremea rea și bruiajul sistemelor de control de către inamic.
Danemarca înființează un nou centru de drone pe aeroportul Hans Christian Andersen
La începutul acestei luni, Danemarca a anunțat crearea unui nou centru de drone pe aeroportul Hans Christian Andersen din Odense, care va servi drept loc de antrenament pentru armata daneză.
Aeroportul are deja o altă bază de testare. Denumită Centrul de Testare UAS Danemarca și lansată în 2013, aceasta se concentrează pe instruirea personalului în zonele de zbor dincolo de linia vizuală (BVLOS).
În martie, guvernul danez a declarat că va aloca 110 milioane de dolari noii secțiuni, bazându-se pe lecțiile învățate în timpul războiului din Ucraina.
Până în 2026, se așteaptă ca peste 100 de operatori de drone danezi să se antreneze acolo.
ZenaTech, o companie cu sediul în Canada, specializată în inteligență artificială, a anunțat în ianuarie că va înființa o bază de testare a dronelor BVLOS în Turcia.
„Baza va servi drept loc de testare a produselor pentru filiala companiei ZenaDrone 1000, dronele model concepute pentru ramurile de apărare ale SUA și NATO.
Baza va fi complet configurată și operațională în primul trimestru al anului 2025.
Finlanda, vecina Rusiei, are o strategie națională pentru dezvoltarea dronelor
Ca parte a strategiei naționale a Finlandei privind dronele, publicată recent, țara va încerca să acorde prioritate investițiilor în infrastructura dronelor, în special în laboratoare la scară largă și poligoane de testare în aer liber.
Documentul citează condițiile arctice finlandeze ca fiind un mediu de testare unic și provocator.
În 2024, Organizația Europeană pentru Siguranța Navigației Aeriene, cunoscută sub numele de Eurocontrol, a realizat un sondaj în 31 de centre de testare civile și militare din statele membre pentru a raporta capacitățile și provocările acestora.
Majoritatea respondenților au provenit din Alianța Europeană a Centrelor de Testare UAS, care cuprinde 35 de organizații din peste 17 țări, care urmăresc să îmbunătățească și să sprijine dezvoltarea ecosistemului dronelor și să valorifice sinergiile dintre diferitele poligoane.
Cele trei principale preocupări operaționale cu care se confruntă bazele sunt integrarea spațiului aerian, fiabilitatea tehnică și confidențialitatea. Cele neoperaționale au inclus aprobarea zborului de către autorități și finanțarea.
România cumpără din SUA drone MQ-35A V-BAT, ce lovesc la 500 km
Militarii americani din Divizia 10 Munte, au testat încă de anul trecut drone performante.
Au devenit prima unitate a Armatei SUA care a folosit cele mai noi drone de recunoaștere, testându-le la baza Mihail Kogălniceau din România, unde era desfășurată.
Batalionul 317 Geniu al Brigăzii, echipa de Luptă a Brigăzii 3, de la Fort Johnson, Louisiana, a folosit sistemele Skydio și GhostX în timpul operațiunilor de antrenament de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, potrivit Defense Express.
Noile drone se potrivesc diferitelor profiluri de misiune la nivel tactic.
Drona Skydio X10D este o aeronavă de recunoaștere cu rază scurtă de acțiune care poate zbura până la 5 kilometri și poate rămâne în aer timp de aproximativ 30 de minute, conform comunicatului.
Skydio este desfășurată de plutoane de infanterie și cercetași în patrule, oferind soldaților o imagine mai bună a zonei lor imediate în timpul planificării misiunii.
Citește și: Mark Rutte propune țintă istorică de cheltuieli pentru NATO: 3,5% din PIB pentru apărare
GhostX, fabricată de Anduril, poate zbura până la 15 kilometri și poate rămâne în aer timp de o oră. Această platformă este orientată către nevoile unui comandant de companie într-o zonă de operațiuni mai mare.
În timpul antrenamentului de la sfârșitul lunii noiembrie 2024, unitatea a calificat 132 de operatori Skydio, potrivit comunicatului.
Forțele Navale Române vor achiziționa din SUA drone MQ-35A V-BAT cu decolare și aterizare verticală, potrivit Defense Post.
Două sisteme V-BAT, fiecare constând din câte patru drone, vor fi achiziționate de către serviciu.
Achiziția, evaluată la 30 de milioane de dolari, se va realiza printr-un acord guvern-guvern și face parte dintr-o inițiativă mai amplă de achiziții a Marinei Române, care include și nave de patrulare, sisteme antiaeriene portabile și platforme multifuncționale cu roți.
„În 2025, se va acorda o atenție deosebită echipamentelor și programelor de modernizare pentru Forțele Navale, atât în componenta maritimă, cât și în cea fluvială”, a anunțat Ministerul Apărării din România.
SUA au donat deja Marinei Române un sistem V-BAT, evaluat la 18 milioane de dolari, livrarea fiind așteptată până la sfârșitul acestui an.
Sistemul V-BAT, dezvoltat de Shield AI, este capabil să efectueze misiuni de informații, supraveghere, recunoaștere și țintire.
Sistemul este implementat în Ucraina de anul trecut, unde a ajutat cu succes armata ucraineană în țintirea sistemelor de rachete sol-aer rusești.
Racheta V-BAT în Ucraina a învins războiul electronic extins al Rusiei. Rezistența la sistemul de bruiaj rusesc se datorează sistemului de navigație, care nu se bazează pe GPS, și sistemului său de comunicații rezistent la bruiaj.
Sistemul de 57 de kilograme nu necesită o pistă pentru decolare sau aterizare, are 10 ore de autonomie, o rază de acțiune de 483 de kilometri, o rază de transmisie radio de 130 de kilometri și un plafon de 6.100 de metri.
În plus, se depun eforturi pentru a dota sistemul cu muniții ghidate cu laser.
