Un fost șef al spionajului german este anchetat în legătură cu implicare într-o conspirație având drept scop asasinarea cancelarului Olaf Scholz. Mai mulți activiști ai unei mișcări de extremă dreaptă au fost arestați în 2022, fiind acuzați că puneau la cale o lovitură de stat. În același context, Hans-Georg Maassen, fostul director al Agenția de informații interne a Germaniei, a ajuns să fie investigat de foștii colegi. El a fost demis în 2018, în urma unui scandal imens.
Agenția de informații interne din Germania, BfV, îl investighează pe fostul său șef al spionilor, Hans-Georg Maassen. Informația a fost publicată de cotidianul popular Bild, publicație cu surse foarte bine documentate din rândul elitei politice germane și a structurilor de informații de la Berlin
Investigația are legătură, conform sursei citate, cu o conspirație de extremă dreapta care punea la cale asasinarea cancelarului Olaf Scholz și preluarea puterii prin forță, printr-o lovitură de stat, a relatat Bild.
Potivit ziarului, BfV a solicitat date despre Maassen de la Poliția Federală Germană (BKA) în cadrul propriei investigații. Este vorba despre informații legate de o convorbire telefonică pe care fostul șegf al spionajului a avut-o cu un martor din conspirația „Cetățenii Reichului”, așa cum a fost numită la Berlin.
Fostul șef al informațiilor germane s-a declarat indignat de această anchetăcare îl vizează. El a declarat că va „cere informații despre datele” pe care foștii săi subalterni le-au păstrat despre el. De asemenea, a transmis un mesaj pe Twitter spunând că, dacă informația este reală, iar BfV a demarat o investigație în ceea ce-l privește, „este evident că [BfV] nu mai este folosit pentru a proteja Constituția, ci este folosit în mod abuziv pentru a proteja guvernul și … pentru a-i persecuta politic pe criticii guvernului”.
Conspirația extremei drepte germane
În decembrie 2022, poliția germană a arestat un grup de suspecți care, se pare, pregăteau o lovitură de stat menită să răstoarne guvernul de la Berlin. Mai multe raiduri masive au avut loc la conspiraționiști din mai multe regiuni ale Germaniei. Conform anchetei, suspecții dețineau arme de foc și plănuiau să declanșeze un asalt asupra Parlamentului german.
Scopul era să-l asasineze pe cancelarul Olaf Scholz și să instaureze o dictatură de dreapta, preluând puterea. Grupul ar fi fost condus de Heinrich al XIII-lea, prinț de Reuss, cel care urma să ia conducerea statului dacă lovitura planificată ar fi reușit.
Gruparea extremistă, „Cetățenii Reichului” consideră că statul german de după cel de-al Doilea Război Mondial nu este suveran. În acest caz au fost anchetate peste 50 de persoane suspecte că ar fi avut legătură cu presupusul complot.
Un martor în acest caz a afirmat că l-a sunat pe Hans-Georg Maassen, după o percheziție în blocul său de apartamente, fără ca natura conversației să fie dezvăluită de publicația Bild.
Demis cu scandal de la conducerea VfB
Hans-Georg Maassen, fostul șef al spionajului german vizat de o anchetă a foștilor subalterni, a fost demis, în 2018, de ministrul de interne de la acea vreme, Horst Seehofer, pe fondul unui alt scandal de proporții.
Fostul șef al informațiilor a pus la îndoială rapoartele privind violențele comise de extrema dreaptă împotriva străinilor din orașul german Chemnitz. Comentariile sale au declanșat totuși un val masiv de indignare, la vremea respectivă.
Incidentele datează din 2018, când în oraș au izbucnit proteste și violențe după ce un localnic a fost înjunghiat pe stradă, se presupunea de un grup de migranți.
Membru al partidului Angelei Merkel
Maassen a făcut parte din partidul Angelei Merkel și a candidat fără succes la alegerile generale din 2021 în landul Turingia, pentru CDU.
Conducerea CDU l-a acuzat pe fostul șef al agenției de spionaj că folosește limbajul adepților teoriei conspirației și al antisemiților. El a atras critici pentru diverse declarații făcute pe rețelele de socializare.
Liderii partidului au încercat să îl excludă pentru tweet-uri despre „rasismul eliminatoriu împotriva albilor”, dar un comitet de partid din Turingia a decis luna trecută că poate rămâne.
