Cancelarul austriac Karl Nehammer, aflat la București, la Congresul Partidului Popular European, a transmis, după întâlnirea cu Klaus Iohannis, un nou mesaj tranșant pentru România: „Poziția Austriei rămâne clară și neschimbată: sistemul Schengen nu funcționează în prezent, prin urmare nu poate fi extins”. Amintim că din 31 martie România va adera la spațiul european de liberă circulație doar cu frontierele aeriene și maritime, nu și cu cele terestre.
Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, principalul opozant al aderării depline a României la spațiul Schengen, se află la București, la Congresul PPE, iar joi a fost primit la Cotroceni de președintele Klaus Iohannis.
În urma discuțiilor cu președintele român, Nehammer a postat pe platforma X un mesaj tranșant, în care spune că poziția Austriei față de integrarea deplină a României în Schengen rămâne neschimbată:
„Poziția Austriei rămâne clară și neschimbată”
„România este un partener important al Austriei. Companiile noastre sunt puternic implicate în România și creează multe mii de locuri de muncă acolo.
Mulți cetățeni români lucrează în profesii de asistent medical în Austria și sprijină persoanele care au nevoie de îngrijire.
În același timp, am vorbit foarte deschis și despre obiecțiile austriece față de extinderea rapidă a spațiului Schengen.
Poziția Austriei rămâne clară și neschimbată: sistemul Schengen nu funcționează în prezent, prin urmare nu poate fi extins”.
Și în discursul susținut joi la Congresul PPE, după întâlnirea cu Klaus Iohannis, Nehammer a susținut că una dintre îngrijorările oamenilor este migrația ilegală, care trebuie luată în serios:
„Trebuie să arătăm că luăm în serios migrația ilegală. Trebuie să luăm în serios granițele externe și să oferim siguranță la graniță!
Prieteni, avem nevoie de apărare la graniţele noastre externe. Şi când colegul meu finlandez (premierul Petteri Orpo – n.r.) spune că Finlanda este ameninţată de migraţia ilegală din Federaţia Rusă, trebuie să luăm asta în serios
Şi trebuie să luăm în serios preocupările legate de toate frontierele noastre externe. Şi trebuie să-i ajutăm în mai multe moduri. Acele state de frontieră au nevoie de fonduri suficiente pentru a ne putea asigura protecţia”.
Iohannis: „ Am convenit să continuăm procesul de acces deplin al României la Schengen”
Președintele Klaus Iohannis a scris, tot pe rețeaua X, că a convenit cu Karl Nehammer să continue „procesul de acces deplin al României la Schengen”:
„În discuția mea cu cancelarul Karl Nehammer am convenit să continuăm procesul de acces deplin al României la Schengen până când vom atinge acest obiectiv final.
UE trebuie să fie unită, puternică, prosperă și acest lucru va consolida și mai mult securitatea UE în beneficiul tuturor cetățenilor noștri”.
România și Bulgaria, în Schengen, din 31 martie, doar cu frontierele aeriene și maritime
Consiliul UE a anunțat la finalul lunii decembrie că România și Bulgaria vor intra în Schengen cu frontierele aeriene și navale la 31 martie 2024.
Autoritățile de la București au încercat în negocierile din decembrie 2023 introducerea unei date concrete pentru ridicarea controalelor la frontierele terestre, însă nu au obținut decât o promisiune de negociere. În declarația de la finalul anului, semnată de cele trei țări, anexă la comunicarea Consiliului UE, se menționează „angajamentul de a discuta în 2024 o dată pentru o posibilă ridicare a controalelor la frontierele terestre”.
Acest lucru însă este condiționat de 5 măsuri care să ducă „la o îmbunătățire semnificativă a situației migratorii în Austria”, măsuri suplimentare care nu s-au aplicat în cazul niciunei alte țări care a aderat la Schengen.
Totul depinde tot de Austria, deciziile luându-se în unanimitate. De altfel, acest lucru este semnalat și în decizia Consiliului UE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii: „Consiliul depune eforturi pentru a lua o decizie de eliminare a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne. Decizia respectivă se adoptă de către Consiliu hotărând în unanimitate, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Actul de aderare a Republicii Bulgaria și a României din 2005”.
Care ar putea fi data probabilă a integrării terestre, și cea mai importantă, a României în Schengen? Așa cum stau lucrurile în acest moment, cel mai probabil, ar putea fi luată la finalul acestui an, iar integrarea efectivă ar putea fi în 2025. Acest lucru se datorează contextului electoral european al acestui an și faptului că în Austria au loc alegeri interne în toamnă, fiind puțin probabil ca poziția Vienei să se schimbe până atunci.
„Orice altceva este contraproductiv”
Austria continuă să se opună aderării depline la Schengen, iar ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, a insistat chiar în această săptămână că trebuie mai întâi să vadă cum va decurge intrarea României și Bulgariei în Schengen cu frontierele aeriene și maritime, din 31 martie, iar abia apoi se va gândi și la următorul pas, accesul cu granițele terestre: „Orice altceva este contraproductiv”.
Prezent, luni, la reuniunea miniştrilor de interne şi de justiţie din UE, Gerhard Karner a fost întrebat de jurnalişti dacă în viitorul apropiat se va schimba ceva în poziţia Austriei în ceea ce priveşte intrarea deplină în Schengen a României şi Bulgariei, inclusiv cu graniţele terestre, transmite News.ro.
„Am avut un dialog foarte deschis şi intens la începutul anului şi am ajuns la un compromis care va intra în vigoare la sfârşitul acestei luni, mai exact la sfârşitul lunii martie, aşa-numitul Schengen maritim şi Schengen aerian”, a spus Gerhard Kerner, referindu-se la acordul la care s-a ajuns pentru ca România şi Bulgaria să intre în Schengen cu graniţele aeriene şi maritime începând de la sfârşitul lunii martie.
În acelaşi timp, ministrul austriac de interne a sugerat că Viena nu se grăbeşte cu luarea unei decizii în ceea ce priveşte graniţele terestre, preferând să vadă cum funcţionează acest Schengen parţial şi apoi „să se mai gândească”.
