18.4 C
București
15 aprilie 2024
econtext.ro
ȘTIRI

Până unde sunt dispuși aliații să susțină Ucraina. Expert român din SUA: „Washingtonul vede acum altfel înfrângerea Rusiei”

Înfrângerea Rusiei în Ucraina e dorită de toate statele membre NATO, însă există mai multe teorii ale victoriei. Expertul în securitate Marius Ghincea explică, unde diferă planurile Washingtonului de cele ale Ucrainei, în ce măsură s-au schimbat ele după doi ani de război și până unde sunt dispuși, de fapt, americanii să susțină Kievul.

Cei doi ani de război în Ucraina au început să-și lase amprenta nu doar asupra celor două combatante – Federația Rusia și Ucraina – ci și asupra aliaților lor. Dorită de toate statele NATO, înfrângerea lui Putin nu a fost văzută la fel în marile capitale aliate sau la Kiev, iar asta încă de la începutul invaziei ruse.

Inițial au existat două curente de opinie, în SUA și Occident, în ce privește teoria victoriei. Asta însemna fie ca Ucraina să fie susținută să până când când revenea la granițele din 2014, inclusiv Crimeea, fie doar până ce și-ar fi recuperat doar teritoriile pierdute începând cu februarie 2022. Între timp, situația s-a schimbat inclusiv pe front, iar în ultima vreme se vorbește tot mai mult despre o epuizare a Occidentului, care începe să se confrunte și cu o criză economică.

Washingtonul și-a schimbat teoria victoriei

Lector la Syracuse University (SUA) și cercetător la Institutul Universitar European (Florenţa), politologul Marius Ghincea analizează, pentru „Adevărul”, modul în care cele mai importante state ale NATO se raportează la războiul din Ucraina, unde se despart planurile strategilor Washingtonului de cele ale Kievului și până unde ar fi susținută Ucraina în acest război.

Din start trebuie definit termenul de teorie a victoriei, pentru o înțelegere mai facilă. „Fiecare parte implicată în acest război are propria teorie a victoriei. În literatura de specialitate, teoria victoriei se referă la acel concept, acea idee cu privire la ce vrem să obținem și cum vrem să obținem”, explică Ghincea. Mai departe, el arată cum s-a schimbat în decurs de un an teoria victoriei pentru SUA.

„În SUA inițial teoria victoriei, așa cum era definită, era concentrată pe două elemente. Pe de-o parte era ca obiectiv principal erodarea capacităților convenționale ale armatei ruse, iar ca un al doilea element principal era eliberarea pe cale militară a teritoriilor ocupate după invazia din 24 februarie 2022. Deci nu și a teritoriilor ocupate de ruși înainte de 2022, precum Crimea. Ce se poate observa este că obiectivul american cu privire la erodarea capacităților convenționale ale armatei ruse rămâne la fel, doar că sunt din ce în ce mai multe voci, inclusiv în cadrul administrației americane, care realizează că s-ar putea să nu poată să elibereze pe cale militară chiar toate teritoriile ocupate de Rusia după 24 februarie 2022 și că, la un moment dat, atunci când Ucraina va fi suficient de puternică, să le recupereze pe cale diplomatică, prin negocieri”, explică Ghincea.

Astfel, în noua teorie a victoriei adoptată de SUA s-ar porni de la ideea că recuperarea Crimeei și a altor teritorii să fie obținută ulterior, după încheierea unei păci și pe cale politică, nu militară. Privind situația actuală, inclusiv desfășurarea ostilităților, devine tot mai evident că noua poziție americană e și cea mai realistă.

Ucraina nu are cum să-și schimbe obiectivele

Evident, la Kiev lucrurile nu s-au schimbat. Deși președintele Volodimir Zelenski începe să fie tot mai contestat de către rivalii săi politici, în privința teoriei victoriei toți ucrainenii sunt de acord că nu poate însemna altceva decât recuperarea tuturor teritoriilor ocupate de Federația Rusă.

„În cazul Ucrainei, impresia mea, urmărind ce spune Zelenski și ce spun reprezentanții Ucrainei, inclusiv articolul de ieri (n.r. – vineri 15 decembrie) al lui Kuleba din Foreign Affairs, nu pare să fie o schimbare a teoriei victoriei. Pare să fie aceeași teoria victoriei, maximalistă. Deci, nu avem nicio schimbare acolo”, susține expertul.

Teorie maximalistă a Kievului, firească ținând cont că Ucraina este statul victimă, pare însă prea puțin probabil să fie fezabilă. Eșecul contraofensivei din acest an a arătat limitele Ucrainei, care și-a asumat o definiție a victoriei maximalistă, însă a creat așteptări pe care nu avea cum să le îndeplinească.

Până unde merg Parisul și Berlinul

Uniunea Europeană s-a plasat de la început de partea Ucrainei, însă teoria victoriei adoptată la Bruxelles, Paris și Berlin urma în principiu liniile trasate peste Atlantic. Excepție fac țările baltice și Polonia, a căror teorie a victoriei coincide cu cea a Kievului și care și-ar dori o înfrângere totală a Rusiei, care însă pare puțin probabilă.

Diferențele sunt date și de faptul Parisul și Berlinul, la fel ca ca și Washingtonul, au realizat că e aproape imposibil ca Rusia să fie zdrobită, iar pe de altă parte există și temerea, întemeiată, că în cazul unei înfrângeri totale a lui Putin, Federație Rusă ar intra în haos, iar situația a zeci de mii de arme nucleare ar deveni incertă. Multe dintre acestea ar putea ajunge pe mâna unor lideri imprevizibili, ba chiar a unor grupări teroriste, ceea ce ar transforma întreaga lume într-un butoi cu pulbere și ar reprezenta un risc fără precedent.

Ucraina

„Nu avem o schimbare nici în teoria victoriei de la Berlin și de la Paris, care pare să fie cam aceeași, chiar dacă e puțin mai înflorită și mai pro-ucraineană în discursul public. Însă dacă dai la o parte acestei înflorituri, vezi că substanța e cam la fel”, arată Ghincea.

Comparând poziția SUA cu cea a UE, Marius Ghincea remarcă faptul că ambele părți realizează că războiul va lua sfârșit la masa negocierilor, însă nu acum:

„Statele Unite par să se miște un pic către direcția europenilor, să ia în considerare negocierile ca o opțiune plauzibilă. În condițiile în care s-a văzut că opțiunea militară e limitată. Și atunci când opțiunea militară nu mai e la fel de eficace pe cât te așteptai, rezultatul este că trebuie să îți adopți o altă strategie, o altă opțiune. Iar opțiunea alternativă este, desigur, cea de negociere, dar nu în acest moment, ci doar când Ucraina va putea să negocieze dintr-o poziție de forță.”

Și Kremlinul face un pas înapoi

Interesant este faptul că, la fel ca și SUA și Uniunea Europeană, teoria victoriei nu mai e aceeași nici pentru Federația Rusă. Echilibrul de forțe de pe front a convins Moscova că teoria maximalistă inițială, care prevedea cel puțin o schimbare de regim și impunerea unui guvern-marionetă la Kiev, să nu mai fie de actualitate.

„Definiția victoriei în cazul Rusiei pare să fi rămas la fel de la începutul războiului, dar înțelesul ei s-a schimbat ca urmare a evoluțiilor de pe front. Dacă «denazificare» însemna «schimbare de regim» la începutul războiului, astăzi pare să însemne doar legislație pentru interzicerea cultului lui Bandera, dacă e să ascultăm ce spunea Putin la conferința sa de presă. În mod similar, «demilitarizare» pare să fi însemnat dezmembrarea armatei ucrainene în primele săptămâni ale războiului, dar astăzi pare să însemne doar neapartenența la NATO și statut de neutralitate. Cuvintele rămân la fel, dar înțelesul lor se schimbă în funcție de posibilitățile oferite de evoluțiile de pe front. Deși Rusia pare să fie mult mai flexibilă în modul în care își definește victoria, elementul principal rămâne că tot nu e capabilă să și-o atingă chiar și într-o formă mai redusă”, încheie Marius Ghincea.

Related posts

Cine l-a ucis pe Evgheni Prigojin! S-a aflat adevărul despre moartea liderului Wagner

econtext

Putin și-a dat termen să câștige războiul în 2024. Alocă 140 de miliarde pentru cheltuieli militare

econtext

Navalnîi, condus pe ultimul drum: S-a sacrificat pentru a salva țara! Putin a sacrificat Rusia

econtext

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More