Fără PNL, PSD și UDMR, USR nu se poate opune tăvălugului pro-rușilor, avertizează profesorul Sergiu Mișcoiu. În condițiile în care partidele pro-ruse pot ajunge la peste 40%, o coaliție largă e singura soluție. pe de altă parte, singura șansă a refacerii PNL și PSD e reforma, mai spune el.
Profesorul Sergiu Mișcoiu. PSD și PNL s-au prăbușit realmente în această toamnă târzie, iar rezultatele extrem de slabe de la prezidențiale, când reprezentanții celor 2 mari partide, Marcel Ciolacu, respectiv Nicolae Ciucă nu au prins nici măcar turul 2, au provocat un adevărat cutremur.
Asta nu înseamnă că zarurile au fost aruncate și că cele două partide sunt în pragul dispariției, spune profesorul Sergiu Mișcoiu, care a analizat pentru „Adevărul” întreaga situație. Decorat de statul francez cu medalia de Ofițer al Laurilor Academici pentru activitatea sa academică, Sergiu Mișcoiu este profesor la Universitatea Paris-Est Marne-la-Vallée și UBB Cluj și are o expertiză serioasă în populism, radicalism și extremism. De altfel, Sergiu Mișcoiu e abilitat inclusiv de universitatea pariziană să conducă doctorate pe această temă.
Profesorul Sergiu Mișcoiu explică cine mai poate salva cele două partide, de unde poate veni reforma și cum s-a ajuns în situația paradoxală în care chiar USR să aibă nevoie de contribuția lor pentru a face față creșterii fulminante a partidelor ultranaționaliste și pentru a putea să guverneze.
Cea mai neagră perioadă din istoria PSD și PNL
„Cele două partide, într-adevăr, sunt în cel mai dificil moment din istoria lor de după 1990, pentru că până acum nu s-a mai întâmplat ca aceste partide să nu aibă fie ambele, fie măcar unul dintre ele candidați în cel de-al doilea tur la alegerile prezidențiale. Și, într-adevăr, șocul pare să fie mai mare pentru PSD decât pentru PNL, din două motive.PSD era un partid tradițional aflat în vârful ierarhiei politice, dominând în toate alegerile, și acum a ajuns la sub 20%, asta deși nimic nu prevestea că s-ar putea întâmpla ceva de acest gen. Toate scorurile erau favorabile lui Marcel Ciolacu și Partidului Social-Democrat. La PNL șocul este, desigur, mare pentru că domnul Ciucă a luat mai puțin decât Radu Câmpeanu în 1990, însă se pregătea acest șoc de o vreme. Se știa, de fapt, că Nicolae Ciucă va pierde la scor aceste alegeri și nu a fost o surpriză pentru nimeni că, având un scor de acest gen, demisionează și este înlocuit”, spune Mișcoiu.
Deși traversează poate cea mai neagră perioadă a istoriei lor, nu se pune problema ca cele două partide să se destrame. În schimb, este de așteptat să sufere o perioadă de timp.
„Eu nu cred că cele două partide se vor dizolva sau destrăma imediat după aceste alegeri. Dar va conta foarte mult ce se întâmplă la alegerile parlamentare, adică dacă există o revenire a celor două partide sau a căruia dintre cele două va fi această revenire. Spre exemplu, dacă PSD va fi la 20%, așa cum este domnul Ciolacu, sigur că lucrurile vor intra pe panta unei crize, însă dacă va fi undeva la 25% va fi un scor prost, însă un scor mai degrabă onorabil față de ceea ce se putea aștepta”, mai spune Mișcoiu.
Și pentru liberali este un moment de răscruce, Cu Ilie Bolojan în frunte, partidul Brătienilor se află la rândul său într-o situație deloc de invidiat.
„Partidul Național Liberal, într-adevăr, își joacă acum o carte mare, pentru că Ilie Bolojan a preluat partidul și trebuie să facă o serie de reforme foarte întrăznețe. Nu are când să le facă până la 1 decembrie. El poate să justifice un scor modic la aceste alegeri ca fiind moștenirea pe care i-a lăsat-o Nicolae Ciucă, ceea ce este, de altfel, absolut adevărat. Însă, în același timp, dacă nu va exista un efect Bolojan în contenirea căderii partidului și dacă PNL va lua, de exemplu, sub 15%, 12% sau cifre de acest gen, atunci cu siguranță vom avea o hemorragie și din PNL, așa cum am avut din PSD, în funcție de cum se va coagula viitoarea majoritate în Parlament”, afirmă expertul.
PNL și PSD pierd, radicalii câștigă
În schimb, partidele radicale se află pe val, poate cu excepția AUR, care pierde teren în fața SOS și în fața formațiunii pe care Călin Georgescu o propune.
„E de așteptat ca SOS câștige teren masiv, Aur să se plafoneze, să totuși obțină un scor important, e de văzut dacă această mișcare nouă, susținută de Călin Georgescu, mă refer la POT, va intra în Parlamentul României. Pentru că se pare că lucrurile s-ar putea să se îndrepte și către această direcție și să avem trei partide extremiste în Parlamentul României. În acest caz, majoritatea e foarte greu de constituit și, în funcție de majoritatea va fi greu de obținut de partidele pro-occidentale. Vom avea ceea ce cunoaștem foarte bine, traseismul parlamentar, care poate să fie chiar foarte precoce, înainte de convocarea Parlamentului. Deci am putea avea o mișcare de recoagulare imediat după alegeri, în funcție de majoritatea care se va constitui și, evident, că acest lucru va afecta stabilitatea celor două partide, PNL și PSD”.
De unde poate veni salvarea
Totuși, PNL și PSD au câteva argumente de partea lor. Infrastructura puternică și numărul mare de membri le-ar permite să reziste, cel puțin o perioadă.
„Cele două partide au însă aleși locali, au primari, au o infrastructură care le permite să reziste relativ, adică să aibă un cluster de procente. Sigur, e un procent dublu la PSD față de PNL, acest cluster, să-i spunem, de bază pe care partidul îl are și care e greu de crezut că va defecta, va pleca, va dispărea, deci nu cred în dispariția sa. Dar e foarte posibil ca scorurile acestea să se diminueze. Nu uităm, totuși, că PSD a avut scoruri bune, în general, nu a căzut sub 20%, deci în 96 a luat un scor destul de prost, undeva la 24%, iarăși, în alegerile din 2008, iarăși, a avut un scor destul de slab, de exemplu, dar totuși și-a revenit”, mai spune Mișcoiu.
Cumva altfel stau lucrurile în cazul liberalilor, care au mai traversat perioade de criză în istoria contemporană. „PNL, în schimb, a fost obișnuit de-a lungul istoriei, nu a intrat în Parlament în 92, a avut scoruri de 7% în 2000, nu a fost întotdeauna un partid extrem de puternic. Sigur, în ultimele 15 ani a fost un partid puternic, al doilea partid al României, dar istoria se poate repeta, să ajungă într-o situație în care lasă loc altora, dar clusterul sauva rămâne acolo undeva și vor fi în continuare oameni care să-i țină structura rămasă.”
În ce privește turul 2 al prezidențialelor, PNL și-a anunța deja susținerea pentru Elena Lasconi. PSD nu a făcut-o însă, dar cel mai probabil o va face înainte de turul 2, după anumite negocieri. Vestea proastă pentru fanii PSD este că indiferent ce va alege conducerea, nu toată lumea va fi mulțumită.
Profesorul Sergiu Mișcoiu. FOTO: Arhivă Adevărul
„PSD nu s-a exprimat, va decide probabil după alegerile parlamentare, ceea ce iarăși lasă un spațiu de manevră destul de largă oamenilor lui Georgeescu. În orice caz, oricare ar fi decizia, în PSD va fi o parte care va fi supărată. Dacă se va merge pe Lasconi în numele democrației vom avea o serie de PSD-iști care vor vota în spirit de frondă și vor împinge la vot pentru Georgescu. Sunt absolut convins, la fel se va întâmpla și cu cazul opus, deși e greu de crezut că PSD va susține candidatura lui Georgescu. Dacă ar face acest lucru, am avea alți nemulțumiți, pe reformiștii din PSD care vor considera că partidul își neagă toate valorile europene pe care dorește totuși să le susțină, adică se transformă chiar într-o simplă mașină de adunat voturi. Și nemulțumiți vor fi și dacă PSD nu va fi nici pro Lasconi și nici pro Georgescu”, adaugă expertul.
Nici pentru USR nu se anunță momente ușoare. Deși Elena Lasconi a reușit să mobilizeze electoratul USR și să ia voturi și de la PNL, nu este clar dacă va reuși același lucru și la alegerile parlamentare, crede Sergiu Mișcoiu.
Pro europenii Victor Negrescu și Ilie Bolojan pot salva cele două partide
PSD are acum șansa reformei, care l-ar transforma și mai mult într-un partid social democrat european. Totuși, lucrurile nu sunt deloc simple și se anunță o confruntare între mai multe grupuri.
„La PSD este limpede că acum avem un cuplu Tudose – Grindeanu, care pare să fie mai degrabă legat de vechea gardă decât de reformiști. Ei l-au secondat pe Ciolacu și care îl locuiesc. Și avem un grup de reformiști grupați în jurul lui Victor Negrescu (actualmente vicepreședinte în Parlamentul European) care sigur că încă se tem să intre în conflict direct cu vechea gardă din partid. Și se tem pentru că infrastructura e controlată de vechea gardă a partidului. În același timp, grupează în jurul său oameni care au aderat mai recent în partid sau care au stat în expectativă de-a lungul timpului, însă s-au implicat mai mult în ultima vreme, când părea, mai ales în jurul lui Ciolacu, că se creează un grup serios care vrea să împingă partidul către un partid social-democrat european, compatibil total cu partidele europene”, spune Mișcoiu.
Și în PNL se anunță o luptă pentru supremație, chiar dacă în acest moment aripa Bolojan a preluat puterea. Rămâne însă de văzut dacă nu vor apărea și alți pretendenți.
„În PNL avem, desigur, speranța Bolojan care, să spunem, poate este supralicitată în momentul de față, însă chiar pare un lider care vrea să facă reformă. Sigur el se va baza pe echipa aceasta cu domnul Ciucu, domnul Boc și Dan Motreanu care nu sunt oameni noi, dar care au o altă dinamică. Însă nu există o reînnoire radicală, alta decât cea care ar veni din partea lui Bolojan. Și, desigur, Ilie Bolojan care, într-adevăr, este relativ singur, adică nu are alte figuri noi pe care să le poate inventa sau aduce pentru a susține o mișcare amplă de reformă în partid”, mai spune Mișcoiu.
În acest moment, adaugă Sergiu Mișcoiu, USR are nevoie ca cele două partide să-i acorde susținerea Elenei Lasconi, iar după alegeri să I se alăture pentru a guverna împreună. Chiar dacă unii membri importanți din USR au anunțat că nu vor să colaboreze cu PSD, interesele partidului și ale țării îi vor obliga să o facă, pentru a stopa paridele radicale. Altfel, o alianță USR-PNL are șanse doar teoretice să obțină majoritatea ca să poată guverna, chiar dacă ar coopta și UDMR.
O ecuație complicată
„Putem vorbi de un paradox, în sensul că acum ar fi nevoie pentru USR, cel puțin pentru un timp, ca acele două partide pe care vorbeam,să nu dispară și să reziste în fața hemoragiei prin care trec. Evident că acum da, deși 2020 nu era deloc necesar. Și am fost atunci între cei care au spus, la început, în 2021, când s-a destrămat coaliția de centru-dreapta prin împingerea USR afară a guvernării și cu cooptarea PSD la guvernare, că este o greșeală strategică a ambelor partide, pentru că ele lasă locul cultivării terenului de către extremiști.”
Realitatea a dovedit că partidele radicale au câștigat în toți acești 4 ani mai mult teren decât și-ar fi putut imagina oricine.
„Nu aveam de unde să știu că există potențial atât de mare în jurul doamnei Șoșoacă, care atunci nu era atât de prezentă și era încă în AUR și a lui Călin Georgescu, care nu exista politic la vremea respectivă. Însă era clar că un antisistemism va exista în această nouă conjunctură și că el va lovi. Și va lovi mai ales atunci când partidele se află toate la guvernare, cele două partide mari. Era foarte igienic să existe unul dintre cele două partide, cel puțin în opoziție, fiindcă de fiecare dată când s-a invocat discursul ciuma galbenă, ciuma roșie, ciuma portocalie și așa mai departe, opoziția care a venit la guvernare în urma alegerilor a fost o opoziție formată, sigur, poate nu din genii, dar din oameni care erau pe aliniamentul acesta pro-european, NATO, și făceau politică în mod regulat, instituțional. Deci, Marea Coaliție a deschis poarta extremismului și acum, într-adevăr, paradoxal, este momentul ca un cordon sanitar să se constituie”, crede Mișcoiu.
Singura salvare
În condițiile în care un simplu calcul aritmetic arată că paridele radicale pot obține până la 40%, la alegerile parlamentare, este evident că doar o coaliție largă formată din PNL, USR, PSD și UDMR ar avea șansa să mențină România pe drumul său european.
„Polul naționalist, dacă adunăm toate tendințele, este la 40%, chiar poate peste 40% puțin. Și este posibil, chiar probabil, ca în aceste alegeri aceasta să fie baza de la care să pornească domnul Georgescu. Depinde enorm de mobilizarea indecișilor și a celor care vor să evite schimbarea aceasta radicală de poziție internațională a României, cu toate efectele ei. E foarte important în momentul de față ca UDMR să treacă pragul electoral. Evident că dacă AUR și SOS România, poate și acest POT, dacă intră în Parlament, se vor coaliza și se coalizează într-o manieră naturală, dincolo de diferentele personale între liderii săi, nu am putea avea decât o variantă inversă de coaliție din cealaltă parte. Adică USR-PNL-PSD-UDMR. Sigur, nu este deloc imposibilă nici varianta în care, spre exemplu, PNL și USR guvernează împreună cu UDMR, iar PSD susține, condiționat din parlament, această majoritate. Nu ar fi deloc o variantă bună, însă este o variantă care poate fi luată în calcul dacă nu se va găsi altă soluție. Ideal ar fi, pentru stabilitatea României, să avem o coaliție cu toate cele 4 partide, cred că doar așa putem fi siguri că o scot din ghearele pro-rușilor”, încheie Sergiu Mișcoiu.