Vladimir Putin, liderul de la Kremlin, ar putea să agreeze aderarea Ucrainei la NATO, în schimbul închiderii bazelor americane din România în cadrul unui acord cu SUA. Un expert consultat de „Adevărul” consideră însă că Rusia nu ar putea avea vreodată vreun cuvânt de spus în privința lărgirii NATO.
Vladimir Putin ar avea multiple condiții, în special pentru țara noastră, potrivit agenției bulgare Novinite. Conform reputatului jurnalist de investigații Christo Grozev, Putin ar putea fi de acord ca Ucraina să devină membră a NATO doar dacă vor fi îndeplinite anumite condiții, inclusiv retragerea bazelor americane din România.
Expertul în securitate Hari Bucur Marcu este de părere că un asemenea compromis major, mai precis intrarea Ucrainei în NATO în schimbul retragerii bazelor americane din România, nu este posibil
„Despre trocul ăsta între acceptarea ca Ucraina să facă parte din NATO și retragerea americanilor din România, opinia mea avizată este că nici nu va fi vreodată vorba despre așa ceva. Din mai multe considerente strategice. Principial, Rusia nu are și nici nu ar putea avea vreodată vreun cuvânt de spus în privința lărgirii NATO cu alte state, cum ar fi Ucraina sau Republica Moldova. Nu a avut ea Uniunea Sovietică niciun cuvânt de spus, mai departe de reunificarea Germaniei în NATO, pe vremea când sovieticii aveau trupe de ocupație în Germania Democrată, d-apoi Rusia actuală. În momentul de față, discuția despre aderarea Ucrainei la NATO se poartă pe cu totul alte coordonate strategice decât ca un simplu material de compromis, în rezolvarea imensei probleme de securitate, creată de invazia Rusiei în Ucraina. Este de rezolvat dilema conceptuală dacă Ucraina ar putea fi aliat în NATO fără să aibă controlul politic, administrativ și militar al întregului teritoriu oficial. Așa cum este de rezolvat problema democrației ucrainene, care nu poate fi rezolvată pe vreme de război, când democrația e restrânsă inevitabil”, spune Hari Bucur Marcu.
În argumentația sa legată de faptul că o retragere a bazelor americane din România nu este posibilă, cel mai important considerent strategic este acela că NATO e o alianță militară de voci egale.
„Chiar dacă America contează undeva între două treimi și trei sferturi din puterea militară aliată, în ceea ce privește decizia strategică a lărgirii, Statele Unite au un singur vot, din 32. Deci niciodată niciun președinte american nu va negocia cu Rusia vreo atitudine a Alianței Nord-Atlantice decât după ce a obținut consensul în alianță, în acea privință. Așa că nimeni din Administrația Trump nu ar putea merge la eventualele negocieri preliminare cu Kremlinul promițând sau măcar fiind de acord cu un subiect ca acesta, legat de intrarea Ucrainei în NATO”, explică reputatul expert.
Cât despre retragerea americanilor din România, deja subiectul depășește competențele administrației americane, în opinia lui Hari Bucur Marcu: „În momentul de față, Statele Unite nu au nicio bază militară permanentă în România. Sunt avansate aranjamentele pentru ca Baza Mihail Kogălniceanu să devină bază permanentă americană, dar încă nu s-a finalizat nimic. Iar instalația de la Deveselu este oficial o bază NATO și nu americană, chiar dacă e operată de americani. Așa că, formal cel puțin, nici nu ar putea oferi “la schimb“ americanii retragerea lor din România, pentru că nu e nimic de oferit”.
De ce nu va face Trump concesii Rusiei
Hari Bucur Marcu este de părere că Donald Trump nu va face nicio concesie Rusiei, pentru oprirea războiului și nici pentru eventualele aranjamente de pace, ce se vor discuta abia după ce războiul este oprit, fără șanse de a mai fi reluat.
„Chiar dacă ar vrea, nu ar putea să facă America concesii Rusiei, indiferent cine este la Casa Albă președinte. Este întreținută de pe vremea campaniei electorale americane confuzia conceptuală între încetarea războiului și aranjamentele de pace, în condițiile în care opozanții democrați ai lui Trump au insistat pe legenda că Trump ar putea să îi fie favorabil lui Putin, în această materie. Realitatea este însă alta. Administrația Biden a ales deliberat, ca atitudine strategică, prelungirea războiului din Ucraina până când acesta va epuiza, va uza decisiv puterea militară rusească, pe componenta ei agresivă. Adică, prin război, America urmărește să aducă Rusia la un nivel atât de scăzut de putere agresivă militară, încât acel nivel să devină o garanție că Rusia nu va mai fi vreo amenințare credibilă față de niciun alt stat european. Administrația Trump are însă o viziune strategică complet opusă. În sensul că Rusia ar putea fi ținută sub control strategic și fără nicio uzare decisivă a puterii sale miliare convenționale. Și ca urmare prelungirea războiului nu se mai justifică”, consideră Hari Bucur Marcu.
Apreciatul expert mai spune că „Putin a folosit Ucraina, încă de la anexarea Crimeii, acum 11 ani, ca un levier de consolidare a puterii sale discreționare. Până la război, Rusia era condusă oligarhic, de o triadă formată din oligarhi, birocrați și militari, cu Putin deasupra lor, dar ținând cont de interesele fiecărui membru al triadei. De la război încoace, impresia mea, de la mine de acasă, este că Putin nu îi mai întreabă și nici măcar nu mai vrea să afle care ar fi acele interese ale membrilor triadei, de care să țină seama în deciziile sale”.
Hari Bucur-Marcu a fost Associate Senior Fellow pentru politica de apărare la Centrul de la Geneva pentru Controlul Democratic al Forțelor Armate (DCAF), consilier în Ministerul Afacerilor Externe pentru înființarea Centrului de Reconstrucție Post-Conflict, coordonatorul academic al Centrului de Studii NATO din București, ofițer responsabil cu aspectele miliare ale NATO și alte funcții în Armata României.
De la trecerea în rezervă în primăvara anului 2003, Hari Bucur-Marcu și-a consolidat reputația de expert internațional în problemele edificării instituțiilor de apărare, politicilor de apărare și alianțelor militare, în special NATO.
