Rusia pune „tunurile” pe România și Moldova: „Unificarea ar însemna „moartea” culturii moldovenești”. Kremlinul încearcă să se folosească de actorii pro-ruși din Moldova pentru a destabiliza democrația și societatea moldovenească și pentru a împiedica o posibilă unire cu România.
Rusia dorește să împiedice aderarea Moldovei la Uniunea Europeană sau chiar să justifice viitoarele operațiuni hibride sau convenționale împotriva Moldovei, se arată într-un raport al Institutului pentru Studiul Războiului.
Rusia pune „tunurile” pe România și Moldova: Kremlinul: „Unificarea ar însemna „moartea” Moldovei”
Guvernatorul regiunii autonome pro-ruse Găgăuzia, Evghenia Huțule, care are legături strânse cu Kremlinul, a lăsat să se înțeleagă că „oficialii români” controlează guvernul moldovean.
Aceasta a fost cea mai recentă dintr-o serie de încercări recente ale Kremlinului de a pune la îndoială suveranitatea guvernelor pro-occidentale din Europa.
Hutsul a declarat pe 8 aprilie, în timpul unui interviu acordat postului de televiziune de stat rus „Pervîi Kanal”, că, dacă Găgăuzia va începe procesul de secesiune din Republica Moldova, va exista o reacție nu numai din partea guvernului moldovean de la Chișinău, ci și din partea Bucureștiului (România), care, potrivit lui Hutsul, „controlează” guvernul moldovean, lăsând să se înțeleagă că Moldova nu este un stat suveran.
Huțule a susținut că autoritățile moldovenești ar putea răspunde la secesiunea Găgăuziei prin „declarații zgomotoase, amenințătoare” sau ar putea trimite trupe în Găgăuzia.
Pro-rușii din Republica Moldova văd apropierea de România drept „moartea Moldovei”
De asemenea, ea a afirmat că unificarea Moldovei cu România ar însemna „moartea” Moldovei, a limbii și culturii moldovenești.
La 5 aprilie, Huțule a declarat că Găgăuzia va începe „imediat” procesul de părăsire a Republicii Moldova în cazul în care aceasta se va uni cu România.
Analiștii militari consideră că interviul acordat de Huțule la televiziunea de stat rusă la 8 aprilie are probabil scopul de a crea condiții pentru a justifica o potențială agresiune viitoare a Rusiei împotriva Moldovei în fața unui public rusofon și pro-rus din Găgăuzia, din republica separatistă pro-rusă Transnistria și din alte regiuni pro-ruse din Europa și Asia Centrală, precum și din Rusia însăși.
Kremlinul consideră probabil că eforturile sale în Moldova fac parte dintr-un conflict geopolitic existențial mai larg al Rusiei cu Occidentul.
Ministerul rus al Afacerilor Externe (MAE) și oficiali ai ministerului rus de externe au lăsat să se înțeleagă recent că țările occidentale conduc cumva politica de securitate națională a guvernului armean și au afirmat că Finlanda „și-a pierdut independența în luarea deciziilor de politică externă” după aderarea la NATO.
Kremlinul a făcut anterior afirmații false similare, potrivit cărora NATO controlează Ucraina și folosește Ucraina pentru a amenința Rusia, cu scopul de a submina suveranitatea ucraineană și de a justifica invazia Rusiei în Ucraina.
Kremlinul va continua probabil să susțină că diferitele state-țintă nu sunt pe deplin suverane, pentru a crea condițiile de informare pentru operațiunile hibride sau convenționale rusești împotriva lor.
