SUA nu mai finanțează aliații NATO. Sprijină doar câțiva din Europa de Est. Nu și România. Consilierul pentru securitate națională al lui Donald Trump a declarat că SUA nu își mai permit să sprijine financiar aliații NATO și sunt nevoite să facă o „diferență”.
SUA nu mai finanțează aliații NATO. Sprijină doar câțiva din Europa de Est. Nu și România.
Consilierul pentru securitate națională al lui Donald Trump, Mike Waltz, a precizat că Europa ar trebui să conducă apărarea Ucrainei, pentru că SUA au datorii mari și nu mai poate sprijini financiar Alianța.
„Am precizat clar că asistența acordată Ucrainei pe viitor trebuie să fie condusă de Europa”, a declarat Mike Waltz.
SUA nu mai finanțează aliații NATO. Sprijină doar câțiva din Europa de Est. Nu și România
Waltz a adăugat că Administrația Trump va sprijini Europa atât militar, cât și diplomatic, dar a subliniat că va fi „exigentă la toate nivelurile”.
El a menționat pentru pentru The New York Post, citat de Anadolu, că, în 2014, majoritatea membrilor NATO nu a reușit să respecte bugetul minim de apărare de atunci, de 2%.
„Ce s-a întâmplat în 2014? Prima invazie a Ucrainei, ocuparea Crimeei. Acesta ar fi trebuit să fie un semnal de alarmă pentru a-i aduce pe toți la 100% din minimul necesar”, a declarat consilierul lui Trump.
Waltz a criticat deficiențele continue ale NATO în contextul războiului dintre Rusia și Ucraina, spunând că este „cu adevărat uimitor că acum, cu cel mai mare război terestru din Europa de la al Doilea Război Mondial încoace”, națiunile NATO încă nu reușesc să atingă un buget esențial pentru apărare.
Încă mai avem mult de parcurs și vom continua să le cerem aliaților noștri să își plătească partea lor echitabilă, să împartă această povară”, a spus Waltz.
„Statele Unite, cu o datorie de 33.000 de miliarde de dolari, nu își mai pot permite să subvenționeze securitatea europeană. Trebuie să facem distincția între aliații noștri est-europeni, precum Polonia, precum Estonia, Letonia, Lituania și celați”, a subliniat Waltz.
SUA și-au expus punctul de vedere, că vor ajuta țările din Europa de Est învecinate cu Rusia, care își cresc în ritm accelerat cheltuielile pentru apărare.
România nu se ridică la nivelul cerut de SUA, dar se străduiește
România nu este numită, având cheltuieli pentru apărare în 2024 de 2,2% din Produsul Intern Brut, potrivit raportului NATO pentru anul trecut.
Cheltuielile de personal au fost cele mai costisitoare – de peste 43%. Întreținerea și mentenanța tehnicii militare au reprezentat 14% din cheltuieli, iar aproape 32% pentru achiziția de tehnică militară. Un procent de 11% a fost dedicat investițiilor în infrastructură.
În total, România a cheltuit în 2024 peste 8,7 miliarde de dolari pentru apărare. În Europa, Polonia a alocat cel mai mare procent din Produsul Intern Brut pentru apărare: 4,2%.
În ședința CSAT de miercuri, 30 aprilie, s-a decis creșterea bugetului pentru apărare, etapizat în anii următori, în așa fel încât România să fie, alături de partenerii europeni, un contributor la apărarea Europei.
Consilierul lui Trump a sancționat țări precum Spania, Canada și Italia care nu reușesc să aloce mai mulți bani pentru apărare.
„SUA vor continua să facă presiuni asupra aliaților NATO să își achite partea și i-a îndemnat să majoreze cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB-ul lor.
Cu războiul dintre Rusia și Ucraina, aliații europeni trebuie să se ridice la nivelul de apărare cerut de situație.
SUA și Franța cer Rusiei și Ucrainei să cadă de acord asupra încetării focului
SUA și Franța au îndemnat Rusia și Ucraina să accepte un acord de încetare a focului care vizează încheierea războiului.
Președintele american Donald Trump a cerut Rusiei să înceteze atacurile asupra Ucrainei și a subliniat necesitatea de a pune capăt imediat războiului.
Ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, a cărui țară deține în prezent președinția Consiliului, l-a criticat pe președintele rus Vladimir Putin pentru obstrucționarea eforturilor de pace.
„Singurul obstacol în calea implementării Rezoluției 2774, adoptată de Consiliul de Securitate la 24 februarie, este Vladimir Putin”.
Rezoluția 2774 a marcat prima rezoluție neprocedurală privind conflictul din Ucraina de la începutul său, solicitând o încetare rapidă a războiului, dar omițând în mod notabil orice mențiune a agresiunii rusești sau a integrității teritoriale a Ucrainei.
„Prin urmare, îi cer președintelui Putin încetarea focului. Încetarea focului. Încetarea focului”, a repetat Barrot.
Kremlinul a declarat miercuri că un acord de pace privind războiul dintre Rusia și Ucraina trebuie încheiat cu Kievul și nu cu Washingtonul.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că există cauze profunde ale crizei ucrainene, mult prea complexe pentru a fi rezolvate peste noapte.
„Un acord de pace trebuie încheiat cu Ucraina, nu cu America”, a precizat Peskov.
