Ucraina va fi nevoită să-și utilizeze atent noile resurse, mai înainte de a încerca să elibereze mai multe teritorii de sub ocupația rusă.
Sprijin vital pentru Ucraina
Evaluarea serviciilor secrete trebuie să fi ajuns la concluzii grave pentru a reuși să-l convingă pe Mike Johnson să-și riște poziția de președinte al Camerei și să încerce în sfârșit să treacă o lege care asigură sprijin vital pentru Ucraina.
Penuria cronică de muniție și apărare antiaeriană a dus la un avans rusesc limitat dar cu potențial semnificativ, iar orașele Ucrainei sunt tocate. Președintele Volodimir Zelenski avertiza că Ucraina ar putea pierde războiul.
Odată ce președintele Joe Biden a promulgat legea, armata americană a început să trimită în grabă material de care era nevoie cu disperare pe linia frontului. Scopul e să i se lase Rusiei cât mai puțin timp cu putință pentru a profita la maxim de actuala ei superioritate, înainte de a începe să întâmpine mai multă rezistență. Voturile din Congres au constituit un imbold masiv pentru moralul Kievului, care speră acum într-un ciclu de bun augur al evenimentelor care să-i readucă avantajul pe front.
Lipsă cronică de militari
Problema cu personalul, care rămâne cronică, ar trebui să fie acum ameliorată, întrucât noii recruți nu se mai confruntă cu perspectiva de a fi trimiși la luptă cu muniție insuficientă. Stocurile pe care le deține acum Ucraina pot fi puse la bătaie pe loc: nu mai e nevoie să fie drămuite, de teamă că nu vor mai putea fi niciodată completate.
Țările europene vor primi și ele un imbold de a-și mări donațiile pentru luptă. Rishi Sunak, premierul britanic, și-a făcut deja propriul anunț cu ocazia unei vizite la Varșovia, un pachet nou de 500 de milioane de lire sterline. În paralel avansează o varietate de proiecte pentru a dota Ucraina cu muniție, sisteme antiaeriene Patriot și avioane F-16.
Într-o primă fază e mai probabil ca ajutorul să încetinească, iar nu să întoarcă din drum, actuala ofensivă rusă. Chiar și atunci când se spera că ajutorul american va sosi la începutul anului, oricum se prognoza că 2024 va fi un an în care Ucraina se va ține pe poziții mai degrabă decât să-și elibereze din teritoriile ocupate.
Ucraina, eforturi pentru o nouă mobilizare
Forțele Ucrainei, se anticipa, urmau să absoarbă orice lovitură aveau să încerce rușii împotriva lor, în vreme ce și-ar fi soluționat problemele cu personalul și s-ar fi asigurat că liniile lor de fortificație rezistă.
Zelenski, guvernul lui și comandanții armatei și-au petrecut o mare parte a anului dezbătând cum să mobilizeze mai mulți bărbați, în vreme ce soldații de pe front suferă de epuizare și împuținare, și construind fortificații pentru a opri ofensivele rusești anticipate.
Va fi nevoie de timp pentru o revenire de pe urma primelor luni dificile de război ale lui 2024, iar apoi de și mai mult timp pentru ca Ucraina să înceapă să beneficieze pe de-a-ntregul de noile livrări de armament și de mărirea producției europene și americane de obuze.
E nevoie să fie instruite unități noi și persistă încă probleme cu comanda rămase în urma contraofensivei dezamăgitoare din 2023, dintre care cea mai mare se referă la coordonarea operațiunilor de mare amploare.
Contraofensiva de anul trecut
Chiar dacă armata ucraineană nu mai vrea să cedeze complet inițiativa și vrea ca rușii să înceapă să se preocupe mai mult de cum să-și apere propriile poziții decât de cum să le atace mai bine pe ale ucrainenilor, va trebui să treacă ceva timp până când ea va avea forța necesară pentru a putea începe să elibereze porțiuni substanțiale de teritoriu.
Contraofensiva de anul trecut a fost trâmbițată cu mult prea multă vreme înainte, iar rușii n-au fost luați prin surprindere nici de direcția și nici de momentul ei. În consecință, armata Ucrainei a avut de suferit.
S-ar putea ca Kievul să fie sub presiune pentru a obține victorii consistente până la alegerile din SUA din noiembrie, astfel încă să justifice ajutorul, dar nu-și poate permite ca următorul mare efort să se încheie cu rezultate slabe.
Ucraina va trebui să-și gestioneze cu grijă resursele primite
Va trebui în continuare să-și gestioneze atent resursele, fiindcă nu poate fi sigur de nivelurile viitoare de ajutor, mai ales dacă Donald Trump va câștiga președinția. În afară de problemele lui judiciare, un alt motiv probabil pentru care Trump a stat tăcut în privința votării ajutorului nou e pentru a fi în măsură să-l acuze mai târziu pe Biden că a irosit bani pe Ucraina, dacă situația i-ar permite-o.
Deocamdată cea mai bună cale pe care Ucraina își poate continua lupta cu Rusia e efectuarea acelui gen de atacuri pe care le-a lansat frecvent în ultima vreme. Atacuri cu drone cu rază lungă de acțiune asupra unor rafinării și alte ținte cu valoare strategică din Rusia. Ucraina nu va putea ataca în Rusia cu rachete cu rază lungă ATACMS sau cu cele de croazieră promise la Varșovia de Sunak, Storm Shadow. Dar există însă multe ținte militare în teritoriile ocupate, inclusiv în Crimeea.
Chiar dacă nu există căi facile de a îngenunchea Rusia, vulnerabilitățile ei pot fi expuse. Îi va veni mai greu lui Putin să vadă cum ar putea aduce războiul la un final timpuriu, lucru care era cu siguranță speranța lui înaintea votului din Congres.
Putin, departe de victorie
Poate spera că pierderea unui oraș atât de mare precum Harkov avea să împingă Ucraina pe o spirală descendentă. Acum revenim la perspectiva unui război fără sfârșit. E adevărat și că Putin s-a pregătit pentru așa ceva. Însă amploarea pierderilor recente ale Rusiei, doar pentru victorii mărunte, și situația jenantă de a nu putea opri atacurile Kievului pe propriul teritoriu înseamnă că lui îi lipsește încă o rută evidentă spre victorie.
Chiar și dacă Trump ar câștiga în noiembrie, acest lucru nu-i garantează lui Putin un deznodământ satisfăcător. Trump va vrea să vină cu un plan de pace propriu, dar din ce scrie presa, Putin îi va găsi detaliile la fel de inacceptabile ca și Zelenski. După ce s-a lăudat public în ultimele șase luni că Rusia a smuls inițiativa în război, Putin e nevoit să contemple acum posibilitatea ca sorții să favorizeze din nou Ucraina.
(Articol de Lawrence Freedman, Financial Times; Traducere: Andrei Suba)
