Retailerul francez Auchan a lansat astfel primul magazin complet automatizat de pe piața din România, sub brandul Auchan GO. Plata este realizată automat după ce consumatorul pleacă din magazin, fără să fie nevoie ca produsele să fie scanate.
Auchan se alătură retailerilor care pariază pe magazinul complet autonom. Conceptul Auchan GO a fost lansat anul trecut în Franța, fiind extins în același an și în Polonia. În cazul magazinului din Polonia, peste 40% din gama de produse este reprezentat de marcă privată. Tehnologia din magazin este furnizată de Trigo, o companie din Israel specializată în programe care facilitează o experiență de shopping rapidă.
În ultima vreme, lanțurile de supermarketuri din România au trecut prin modificări drastice. În urma pandemiei, din ce în ce mai mulți oameni au început să renunțe la plata cash. Folosirea cardului se pare că va deveni uzuală, iar în România, deja există magazine unde nu este nevoie de bani fizici.
„Fără case de marcat, fără coșuri, fără numerar – singurul lucru de care ai nevoie e aplicația Auchan și un card bancar înrolat în aplicație”, a explicat Tiberiu Dănețiu, director de marketing Auchan Retail România, potrivit Revista Progresiv.
„Spațiul este dotat cu peste 70 de camere și 3.000 de senzori, pentru că este despre digitalizarea 100% a unui magazin fizic. Cu aceste tehnologii, vom ajunge să avem date despre interacțiunea consumatorilor cu fiecare produs în parte, date tranzacționale, date despre parcursul clienților. Toate acestea ne vor permite să înțelegem comportamentul și parcursul clientului, iar asta va ajuta la luarea deciziilor în timp real. Ajungem să avem date la secundă în legătură cu comportamentul clienților în magazin”, spune Teodor Șerban, director eficiență și proiecte Auchan Retail România.
Magazinul care a renunțat complet la casele de marcat tradiționale aparține lanțului Auchan. Locația din București nu are deloc angajați, iar cei care vor să îi treacă pragul trebuie să respecte câțiva pași.
Magazinul funcționează pe baza aplicației cu același nume. Odată descărcată, este obligatorie crearea unui cont de client. Va fi nevoie inclusiv de anul nașterii pentru verificarea vârstei. Conform legilor în vigoare, magazinul nu va vinde țigări și băuturi alcoolice minorilor.
După ce s-a creat profilul de client, următorul pas este introducerea unui card valid. Este important ca acel card să aibă mereu bani pentru a se putea procesa plata imediat după părăsirea magazinului.
Cei care ajung aici, trebuie doar să își aleagă produsele. Acestea sunt deja identificate și cântărite la raft. În cazul în care cineva se răzgândește, tot ce trebuie să facă este să pună produsul înapoi pe raft.
În momentul în care clientul părăsește magazinul, pe baza bonului digital se va retrage suma de plată de pe card. Accesul fiecărui client în magazin se va face doar pe baza unui cod QR generat în aplicație.
Acest concept de magazin a generat un val de controverse în Parlament. George Tuță a susținut că magazinul ar funcționa contrar legislației și că îngrădește drepturile consumatorilor. Acesta este de părere că fiecare persoană ar trebui să decidă cum dorește să plătească, cash sau card.
De asemenea, fostul director al ANPC, Bogdan Nica consideră că acest mecanism al magazinului este unul abuziv. Clienții trebuie să respecte un anumit ritual în această unitate comercială, ceea ce poate fi destul de complicat pentru unii.
Italia are primul supermarket care funcționează cu inteligență artificială
În noiembrie 2023, în Verona, Italia, s-a deschis primul supermarket care folosește inteligența artificială. Supermarketul „Prendi&Vai” permite clienților să ia produsele direct de pe raft și să le bage în geantă, fără să meargă la casa de marcat.
Un sistem de senzori identifică fiecare client și produsele pe care le ia. Apoi, inteligența artificială calculează suma de plată. Totul se face cu grijă la confidențialitate și la protejarea datelor. Când pleci din „Prendi&Vai”, plătești digital. Poți folosi cardul bancar, smartphone-ul sau o aplicație specială. Un cod QR îi va lăsa pe oameni să iasă din supermarket fără să aștepte bonul fiscal. În schimb, vor primi un bon virtual imediat ce părăsesc magazinul.
Câţi bani cash putem folosi pe zi. Legea banilor cash intră în vigoare pe 16 iunie 2024, ce trebuie să ştie toţi românii
Magazinul autonom este important în perspectivă, când se prevconizează limitarea folosirii sumelor cash. Începând cu 16 iunie 2024, aceste schimbări, care vizează limita de tranzacționare zilnică și regulile de gestionare a numerarului, sunt cruciale pentru toți cei implicați în procesul de plată și încasare a sumelor în numerar.
Legea 406/2023, cunoscută popular sub numele de legea banilor cash, împreună cu Ordonanțele de Urgență 98/2023 și 115/2023, au pus bazele acestei transformări legislative. Unul dintre aspectele cheie ale acestei legi este introducerea unei limite zilnice de tranzacționare în numerar, stabilită la 10.000 de lei pentru orice tranzacție între persoane fizice și entități juridice.
În plus față de această limită, modificările legislative vizează și regulile referitoare la gestionarea soldului de casierie și procedurile de avansuri de decontare. Astfel, conform noilor reglementări, la sfârșitul fiecărei zile, sumele de numerar nu vor putea depăși limita de 50.000 lei. În cazul magazinelor de tip cash and carry, supermagazine și hipermagazine, care funcționează în conformitate cu noile reglementări, limita pentru sumele de numerar la finalul fiecărei zile nu va putea depăși 500.000 lei. Orice sumă care depășește acest plafon va trebui depusă în conturile bancare în decurs de două zile lucrătoare.
O altă schimbare notabilă este impunerea operatorilor economici de a accepta cel puțin un mijloc de plată electronică, consolidând astfel eforturile de digitalizare a sistemului financiar din România.
Deși inițial existau planuri pentru schimbări mai radicale, acestea au fost reduse, iar premierul Marcel Ciolacu a explicat că această decizie a fost luată având în vedere pregătirea insuficientă a economiei pentru o tranziție bruscă spre utilizarea exclusivă a plăților electronice. Astfel, adaptările succesive ale legislației au reflectat nevoia de a menține un echilibru între modernizarea sistemului financiar și necesitățile economice ale diferitelor medii, în special a celor rurale.
