Șase țări membre NATO ridică un „zid de drone” pentru a-și proteja granițele. Sunt vecine cu Rusia. Șase țări membre NATO vor înființa un „zid de drone” și alte tehnologii pentru a-și proteja granițele și pentru a monitoriza și păzi „permanent” granițele cu Rusia și Belarus
Șase țări membre NATO ridică un „zid de drone” pentru a-și proteja granițele. Sunt vecine cu Rusia.
Țările baltice, Polonia, Norvegia și Finlanda construiesc „zidul de drone” ce va constitui „un element important în asigurarea rezilienței regionale generale”, a spus ministrul de Interne lituanian, Agnė Bilotaitė
Șase țări membre NATO ridică un „zid de drone” pentru a-și proteja granițele. Sunt vecine cu Rusia
„Acesta este un lucru complet nou, un zid de drone care se întinde din Norvegia până în Polonia. Scopul este să folosim drone și alte tehnologii pentru a ne proteja granițele”, a spus ministrul, potrivit agenției de știri BNS, citată de opex360.com.
Este vorba nu doar de infrastructura fizică, sisteme de supraveghere, ci și de drone și alte tehnologii, care permit protejarea împotriva „provocărilor din țările ostile” și totodată să fie prevenită contrabanda.
Cinci dintre aceste șase țări sunt și membre ale Uniunii Europene [UE] și se vor solicita fonduri europene pentru finanțarea unei astfel de măsuri.
În Lituania, întărirea granițelor cu vecinii săi este un subiect permanent din 2017, când s-a discutat despre ridicarea unui zid de-a lungul Kaliningradului, în special pentru a preveni contrabanda și alte provocări la frontieră.
În ianuarie, țările baltice [Estonia, Lituania și Letonia] au decis să stabilească o linie defensivă de-a lungul granițelor lor cu Rusia și Belarus, o rețea de cazemate și fortificații pentru a-și apăra teritoriul „de la primul metru”.
„Va fi o linie de apărare baltică care să apere flancul estic al NATO și să-i priveze pe adversarii noștri de libertate de mișcare”, a declarat Andris Spruds, ministrul leton al Apărării.
Polonia va face același lucru, planul său fiind să construiască fortificații de-a lungul granițelor sale cu enclava rusă Kaliningrad și cu Belarus, grație unei investiții de 2,34 miliarde de euro.
„Va fi un element de descurajare, o strategie de a împinge războiul înapoi de la granițele noastre”, a susținut Donald Tusk, premierul polonez, săptămâna trecută.
Deciziile luate de statele baltice și de Polonia constituie un răspuns la provocările militare actuale. Problemele de securitate internă, cum ar fi contrabanda, traficul și imigrația ilegală, trebuie de asemenea luate în considerare în măsura în care sunt susceptibile de a fi exploatate, dacă nu încurajate, de Rusia în scopuri de destabilizare.
Acesta este motivul pentru care miniștrii de interne ai acestor patru țări, alături de cei ai Finlandei, Norvegiei și Ucrainei, s-au întâlnit la 24 mai în Letonia pentru a discuta acest subiect.
„Vedem eforturi continue ale regimurilor ruse și belaruse care vizează destabilizarea securității interne și ordinea publică a țărilor noastre, precum și crearea de panică și neîncredere în instituții. Întreaga regiune se confruntă cu amenințări similare coordonate de Rusia și Belarus: manipularea migrației, atacuri cibernetice, dezinformare, sabotarea infrastructurii critice și alte amenințări hibride”, a explicat ministrul de Interne lituanian, Agnė Bilotaitė.
