Submarinul nuclear al lui Putin, din nou în serviciu. Poate provoca o „catastrofă globală”. Submarinul rusesc secret cu propulsie nucleară al Rusiei, AS-31, cunoscut în mod popular sub numele de Loșarik, reintră în serviciu în iulie. La ultimul test au murit 14 ofițeri ruși.
Submarinul nuclear al lui Putin, din nou în serviciu. Poate provoca o „catastrofă globală”.
Submarinul AS-31, cunoscut sub numele de Loșarik, urmează să reintre în serviciu în iulie. La ultimul test au murit 14 ofițeri de grad înalt, „inclusiv unii dintre cei mai talentați specialiști în sabotaj naval din țară”, victime ale unui incendiu misterios, potrivit defence-ua.com.
Submarinul nuclear al lui Putin, din nou în serviciu. Poate provoca o „catastrofă globală”
Discursul lui Putin în care a dezvăluit o serie de noi arme devastatoare, aflate în dezvoltare, nu era doar o laudă sau cacealma. Unele dintre aceste arme erau cunoscute anterior sau se „zvonea” că există, cu informații rare despre progres, în timp ce altele erau urmărite de serviciile secrete militare străine.
Nuclear Posture Review confirmă multe dintre aceste proiecte, susținând că Rusia dezvoltă cel puțin două sisteme intercontinentale noi, o rachetă hipersonică și o nouă „torpilă autonomă intercontinentală, cu arme nucleare, cu propulsie nucleară, submarină”.
Potrivit proiectului inițial, programul este destinat să distrugă infrastructura economică critică de-a lungul coastelor inamicului, menit „să elimine orașele de coastă ale SUA și să iradieze o zonă întreagă”.
Proiectul 10831, AS-31 „Loșarik”, desemnat ca stație nucleară de adâncime, a fost în centrul atenției la nivel internațional în urma tragediei din 2019 când, potrivit declarațiilor oficiale, „14 oameni s-au sacrificat pentru a nu provoca o catastrofă planetară”.
Loșarik, un proiect căruia Putin îi acorda o mare atenție, urmează să revină în serviciu, la cinci ani după ce a luat foc în timpul „cercetărilor subacvatice” în largul coastei Peninsulei Kola.
Kremlinul a lansat o traducere în limba engleză a celei de-a doua întâlniri pe care ministrul Apărării de atunci, Serghei Şoigu, a avut-o cu Putin după vizita la Severomorsk, în care îi raportează că un foc a izbucnit în compartimentul bateriei și că reactorul nuclear nu a fost deteriorat în incident. El l-a asigurat pe Putin că submarinul poate fi pus în funcțiune „rapid”.
Cauzele tragediei, învăluită în mister
Nu a fost rapid. Submarinul de mare adâncime al cărui nume de raportare NATO este „NORSUB-5” este în curs de reparații și recondiționări de atunci și testele vor fi efectuate luna aceasta.
Obiectivul submarinului este secretul cel mai bine păstrat al Rusiei. Pe lista oficială a victimelor incidentului din 2019 se află șapte căpitani de rang întâi, trei căpitani de rang doi, un colonel de la serviciul medical, doi căpitani de rang trei și un căpitan-locotenent.
Echipajul aparținea unității militare 45707 a GUGI (Direcția principală de cercetare în mare adâncime) cu sediul în Sankt Petersburg.
Doi dintre căpitani primiseră onorurile Eroul Federației Ruse, ca parte a misiunilor de cercetare anterioare în Arctica și Antarctica. Căpitanul de rang întâi Denis Dolonski era comandantul submarinului.
Este posibil ca „cercetarea” executată de submarinul rusesc să aibă legătură cu exercițiul NATO în Marea Norvegiei, Dynamic Mongoose. Submarinul este capabil de misiuni de spionaj. Oficialii ruși au susținut că submarinul nu opera în apropiere de Marea Norvegiei.
Prezența unui astfel echipaj din ofițeri de rang înalt poate fi un indiciu că nava îndeplinea o sarcină cu risc ridicat sau testa o nouă capacitate în momentul accidentului.
În comparație, în accidentul cu submarinul Kursk, în care au murit toți cei 118 membri ai echipajului, doar doi dețineau gradul de căpitan de rangul 1.
La 7 iulie 2019, la înmormântarea marinarilor, căpitanul Serghei Pavlov, consilier al șefului Marinei ruse, a declarat că echipajul „a prevenit o catastrofă planetară”, închizând compartimentul unde izbucnise incendiul, ceea ce le-a provocat moartea prin inhalare de substanțe toxice.
Președintele Putin a afirmat însă că ofițerii săi au „murit în luptă”.
Site-ul israelian Debka a scris că submarinul Loșarik a fost lovit de o torpilă trasă de un submarin american pe sub burta navei-„mamă”, submarinul cu rachete balistice BS-64 Podmoskovie, avertizându-l să părăsească zona, lovind din greșeală micul submarin.
Este adevărat că imediat după incident, s-au reunit consiliile pentru situații de urgență atât în Rusia, cât și în SUA și Uniunea Europeană, având loc și ședințe secrete la nivel înalt, dar nu e neobișnuit în astfel de situații critice.
Abia în 2023, o nouă dezvăluire sugerează că într-adevăr cei 14 membri de rang înalt ai echipajului și-au sacrificat viața „în lupta împotriva unui incendiu devastator, salvând astfel nu unul, ci două submarine nucleare”, care ar fi putut provoca o catastrofă, confirmând, pentru prima dată, că Loșarik era atașat de Podmoskovie, ceea ce fusese infirmat inițial.
La momentul accidentului, se pare că submarinele se aflau în Golful Motovski, în apropiere de Peninsula Ribachii, posibil la doar aproximativ 50 km de granița cu Norvegia, potrivit thebarentsobserver.com.
Autoritatea norvegiană de protecție împotriva radiațiilor a declarat că a fost notificată de Rusia cu privire la o explozie la bordul navei, dar autoritățile ruse au negat acest lucru.
Până în prezent, nu se cunosc cauzele tragediei Loșarik, nici ce misiune îndeplineau „experții unici” de la bord – așa cum i-a numit fostul ministru rus al Apărării, Serghei Șoigu.
Cert este că Putin consideră proiectul Loșarik un element de descurajare de mare forță, mult mai important decât armele nucleare din dotare.
SUA au susținut că misiunile submarinului Loșarik vizau sabotarea cablurilor subacvatice, ceea ce putea să întrerupă comunicațiile, inclusiv cele militare.