ANAF ar putea trece la recuperarea prejudiciilor în dosarul imobilelor din Sibiu ale familiei Iohannis, abia după ce se încheie un alt litigiu aflat în prezent în desfăşurare în instanţă legat tot de moştenire. Radu Dobre, șef administrație AJFP Sibiu, şi Ilie Stroia, șef serviciu juridic AJFP Sibiu, au explicat, la România TV, cum se va face recuperarea prejudiciului.
Curtea Supremă a decis că președintele Klaus Iohannis poate fi executat silit. Șeful statului pierde definitiv două case și trebuie să restituie banii din chirie.
E vorba despre un litigiu din 2016 privind moștenirea unui imobil din Sibiu care a aparținut soției președintelui, Carmen Iohannis. Acum, instanța l-a obligat pe Iohannis să restituie banii încasați din chirie și să dea înapoi aceste case.
Radu Dobre, șef administrație AJFP Sibiu, a explicat, la România TV, cum se pune în aplicare decizia: „Obtinem sentinta de la Înalta Curte in integralitate, in orginal si legalizata. Apoi, impreuna cu restul documentelor solicitate, mergem la notarul public abilitat sa emita certificatul de mostenitor si asa se face notarea in cartea funciara a statului roman. Acestia nu sunt niste pasi care sa necesite mult timp. Cand exista motivarea, totul merge repede, e o chestiune de zile. Din momentul cand mergem noi la notar, nu e o procedura de durata. O sa ne legam de un articol, undeva la 30 de zile. O sa fixam un termen daca nu se conformeaza mergem in instanta”.
Ilie Stroia, șef serviciu juridic AJFP Sibiu, a completat, tot în exclusivitate la România TV. Procedura e cum a spus domnul director, obtinerea hotararilor judecatoresti, anularea certificatului numarul 7 care a ramas agatat acolo (anularea se face doar in instanta, noi am promovat astfel de actiune), depunem apoi cele doua actiuni care sunt favorabile statului. Dupa ce avem acestea in mana, ne adresam notarului public, singurul competent de pe teritoriul statului. Notarul elibereaza suplimentarea certificatului obtinut anterior, se duce la CF si ne da inscrisul de CF plus certificatul, atunci suntem proprietari si, daca nu achita, vine ajutorul instantei. Acestia sunt pasii. Mai devreme sau mai tarziu nu putem face nimic. Eu zic ca decizia instantei este extraordinara. Acei defuncti nu au avut succesori in linie directa in tot acest lant succesoral, acei colaterali, unul a atacat nu s-a adresat organelor in termen, povesti inventate. Instantele au judecat cum trebuie, statul are castig de cauza, ca mai dureaza nu avem ce face. Noi nu face pasi procedurali gresiti. Noi trebuie sa fim pe procedura, recuperarea prejudiciului nu se poate face decat in limitele egale. Daca nu vine benevol, decat o hotarare a unei instante. In conditiile in care nu vor raspunde urmatorul pas este instanta, sa se ceara restitutirea banilor”.
Statul ar trebui să devină proprietar recunoscut de lege şi în cazul spaţiului comercial din strada Nicolae Bălcescu din Sibiu, care a avut iniţial aceiaşi proprietari ca şi cel din strada Gheorghe Magheru – ambele fiind naţionalizate în anii 60. Abia după aceasta, ANAF poate cere soţilor Iohannis returnarea chiriei încasate în perioada 1999 – 2016, în care a deţinut nelegal imobilul.
ANAF explica în aprilie, că, din cauza litigiilor privind moştenirea, nu poate recupera un alt imobil care a aparţinut preşedintelui, spaţiul comercial din strada Nicolae Bălcescu 29, şi nici cei 260.000 de euro obţinuţi din chirie de familia prezidenţială
Statul, prin ANAF, nu poate să obţină certificatul de moştenitor al imobilului din Bălcescu 29, aşa cum a obţinut deja pentru imobilul din Magheru 35, act contestat în instanţă de prietena familiei Iohannis. Între timp, spaţiul comercial stă nefolosit.
Potrivit ANAF, abia după ce îşi înscrie dreptul de proprietate asupra spaţiului comercial, statul român poate cere soţilor Iohannis returnarea chiriei încasate în perioada 1999 – 2016, în care a deţinut nelegal imobilul.
„Recuperarea sumelor reprezentând venituri din cedarea folosinţei bunurilor se poate face numai de către proprietarul recunoscut de lege”, a explicat ANAF.
Cele două imobile din Sibiu sunt case naționalizate în anii 1960
Potrivit istoricului moştenirii reconstituit de riseproject.ro şi Centrul de Investigaţii Media (CIM), ambele imobile au aparţinut soţilor Eliseu şi Maria Ghenea (fostă Baştea). Imobilele au fost naţionalizate în anii ’60 de regimul comunist.
După Revoluţie, în anii ’90, apare un prezumtiv moştenitor, Ioan Baştea, un strănepot al Mariei Ghenea (fostă Baştea). În 1999, acesta obţine o hotărâre judecătorească prin care se revocă naţionalizarea dispusă de statul comunist în anii ’60.
După Revoluţie, în anii ’90, apare un prezumtiv moştenitor, Ioan Baştea, un strănepot al Mariei Ghenea (fostă Baştea). În 1999, acesta obţine o hotărâre judecătorească prin care se revocă naţionalizarea dispusă de statul comunist în anii ’60.
„La 1 iunie 1999, soţii Iohannis merg la notarul Radu Gabriel Bucşă. Klaus Iohannis, pe atunci inspector la Inspectoratul şcolar Sibiu, avea în buzunar o procură de reprezentare a lui Ioan Baştea”, notează jurnaliştii riseproject.ro într-o investigaţie de presă din 2015.
Prin succesiunea perfectată de notar, Ioan Baştea devine proprietarul imobilului din Nicolae Bălcescu 29, iar acelaşi Ioan Baştea, de data asta împreună cu Georgeta Lăzurcă şi fiica acesteia, Carmen Iohannis, soţia actualului preşedinte, devin proprietari ai imobilului din Gheorghe Magheru 35.
În aceeaşi zi, Ioan Baştea vinde, cu doar 3.200 de dolari, jumătate din imobilul din Nicolae Bălcescu către soţii Klaus şi Carmen Iohannis
„Aşa ajunge familia Iohannis proprietar pe jumătate din spaţiul comercial care, în următorii 17 ani, i-a adus aproape 1,3 milioane de lei, în jur de 260.000 de euro, la cursul actual”, scriau jurnaliştii de la riseproject.ro.
Două dintre imobilele deținute de Klaus Iohannis și soția lui, Carmen, în Sibiu revin statului, iar banii obținuți din chirii, 260.000 de euro, trebuie returnați, conform unei decizii definitive pronunțate miercuri de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ).
Decizia instanței supreme a fost luată într-un litigiu privind dreptul de moștenire asupra unui imobil, ceea ce deschide calea recuperării de către stat a banilor încasați din chirii de familia președintelui.
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis miercuri într-un proces deschis în 2016, privind moștenirea unui imobil care a aparținut soției președintelui, Carmen Iohannis. Procesul a fost deschis de Rodica Baștea, o prietenă a familiei Iohannis, stabilită în Miami, care deținuse împreună cu Carmen Iohannis și cu soacra ei imobilul respectiv. Rodica Baștea a cerut în instanță anularea unui certificat prin care statul român a fost declarat moștenitorul legal al unui imobil din Sibiu. Rodica Baștea a pierdut procesul la toate instanțele, iar miercuri Înalta Curte a respins definitiv recursul ei.
În ultima declarație de avere depusă în acest an de Klaus Iohannis, figurează în continuare șase locuințe – 3 case și 3 apartamente, toate în Sibiu. Cinci dintre acestea sunt cumpărate, iar un apartament este moștenit de Carmen Iohannis.
Carmen și Klaus Iohannis au câștigat în total în 2023 aproape 40.000 de lei numai din închirierea caselor pe care le dețin, adică aproximativ 3.300 de lei lunar, potrivit declarației de avere.
Pentru Klaus Iohannis, veștile proaste par să vină pe bandă rulantă în ultima vreme: după ce a pierdut încă o casă, după ce a rămas fără job în UE și în NATO și după ce nu i se mai permite să candideze la alegerile parlamentare, din 20 decembrie Agenția Națională de Integritate va putea să își continue ancheta împotriva actualului Președinte, conform fanatik.ro.
ANI și-a început ancheta asupra averii lui Klaus Iohannis în 2009, iar după o pauză a fost reluată în 2010, doar ca în 2014 să fie pusă pe pauză în mod definitiv, după ce acesta a devenit Președinte. În timpul celor două mandate doar Parlamentul putea să îi ceară ANI să își continue ancheta, dar cum acest lucru nu s-a întâmplat, inspectorii de integritate vor trebui să aștepte până când Iohannis va ieși din funcție: 20 decembrie.
