Șeful generalilor români (r), Dan Grecu, a comentat pentru „Adevărul” primul atac efectuat de Ucraina asupra Rusiei cu rachete balistice ATACMS și a explicat în ce măsură riscă să izbucnească un război mondial nuclear, așa cum amenință Putin.
Ucraina a lansat pentru prima dată un atac cu rachete balistice ATACMS furnizate de Statele Unite asupra teritoriului rus, a raportat marți, 19 noiembrie, RBC-Ucraina.
Atacul a fost un succes, informează partea ucraineană, însă de cealaltă parte, rușii amenință acum cu un război nuclear. Asta după ce oficialii ruși au anunțat, tot pe 19 noiembrie, că Vladimir Putin a semnat actele modificării doctrinei nucleare a Rusiei, prin care legimitmează folosirea armelor nucleare ca răspuns la lovituri cu rachete non-nucleare fabricate în Vest. Declarația a fost oficială și i-a aparținut purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Un motiv suficient pentru ca tot mai mulți analiști, din ambele părți, să vorbească despre iminența unui război mondial nuclear.
Cât de mare e riscul folosirii armelor nucleare
„Adevărul” a apelat la expertiza șefului generalilor români în retragere, Dan Grecu, doctor în științe militare și informații și ofițer decorat de americani și de NATO în două rânduri, în Irak și Afganistan. În opinia sa, un folosirea armelor nucleare este foarte puțin probabil, iar declarațiile rușilor sunt mai degrabă menite să descurajeze și să oprească NATO să mai livreze tehnică militară de ultimă oră Ucrainei.
„Federația Rusă și-a schimbat, mai exact, și-a amendat politica nucleară în 2022, dar fără să facă mari schimbări, pentru ca în timp, anul ăsta, de două ori s-o amendeze de nou, venind să răspundă la ceea ce ei numesc amenințările venite de partea Occidentului. A fost o astfel de acțiune undeva prin vară, iar acum este încă una nouă, ca urmare a aprobării date de Joe Biden pentru utilizarea rachetelor cu rază lungă de acțiune. Ceea ce reprezintă cu adevărat însă o noutate este faptul că se pare că această nouă concepție dă undă verde inclusiv penru utilizarea armei nucleare împotriva țărilor vecine în care presupușii dușmani ai federației desfășoară acțiuni militare. Este o nouă abordare din punctul meu de vedere menită pur de descurajare, dar care, da, poate să reprezinte o amenințare țărilor din imediata proximitate a Federației Ruse”, spune generalul Grecu.
Rachetele ATACMS nu schimbă soarta războiului
Folosirea rachetelor balistice ATACMS furnizate de Statele Unite nu va schimba însă deznodământul războiului, dar va provoca noi pierderi semnificative Rusiei. De altfel, Rusia dă dovadă de ipocrize atunci când amenință cu armele nucleare pentru că ucrainenii au primit rachete ATACMS. În realitate, rușii au lovit Ucraina cu rachete cu o rază mult mai lungă de acțiune, inclusiv cu rachete supersonice, provocându-le ucrainenilor pierderi uriașe. Rachetele hipersonice ale rușilor zboară cu de 5 până la 10 ori viteza sunetului, adică au o viteză de la Mach 5 la Mach 10.
„Aceste rachete ATACMS se spune că au o rază lungă de acțiune, dar, în realitate au o rază totuși scurtă de acțiune în comparație cu ce folosesc rușii”, punctează generalul Dan Grecu.
Deși rușii au anunțat în mai multe rânduri că vor viza și țările vecine care ajută Ucraina, inclusiv România, inclusiv ca parte a modificării doctrinei nucleare, generalul crede că e vorba de aceeași strategie de intimidare, mai ales că România nu găzduiește pe teritoriul său arme cu care să fie lovite trupele rusești.
„Haideți să fim serioși și să recunoaștem că exceptând unele incidente, mai de grabă decât accidente, atât România cât și Polonia, țări care sunt în imediata proximitate a Federației Ruse, la fel ca și Balticii, nu au fost vizate de acțiuni agresive direcționate. Au fost mai degrabă incidente, după cum trebuie însă să spunem că, și de data asta nu e vorba de incidente, aceste țări, inclusiv România, au fost și sunt vizate de un război hibrid susținut, purtat de ruși cu mijloace de propagandă și până la unele mijloace de război radioelectronic”, adaugă el.
Nimeni nu e pregătit pentru un război la scară largă
Totuși, Rusia nu este în acest moment pregătită să înfrunte deschis NATO, într-un război convențional, cu atât mai puțin în unul nuclear. Reciproca este însă valabilă, completează generalul.
„Eu cred că niciun stat nu este pregătit să lupte cu arme nucleare, ci le folosesc ca element de descurajare. Pentru că utilizarea armenlor nucleare pe soluția lovitură-răspuns practic ar duce la distrugerea acestor state. Dar factorul nuclear, militar, de care unele state dispun, are într-adevăr un rol foarte important de descurajare”, susține generalul Grecu.
Generalul decorat de americani în Irak și Afganistan merge mai departe și spune că rușii nu vor folosi nici armele nucleare tactice cu care au amenințat în mai multe rânduri. Armele nucleare tactice, spun experţii, sunt destinate utilizării pe câmpul de luptă, spre deosebire de armele strategice, care sunt proiectate pentru a fi lansate pe distanțe mari, pentru a distruge orașele inamice. Modul în care funcţionează este, însă, acelaşi, folosind reacții de fisiune și fuziune nucleară pentru a elibera cantități foarte mari de energie. Puterea distructivă a armelor nucleare tactice, deși de obicei mai mică decât cea a armelor strategice, este comparabilă cu bombele atomice folosite de Statele Unite pentru a distruge orașele japoneze Hiroshima și Nagasaki la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial
„E adevărat că a tot existat o discuție, iar unii au spus că rușii ar putea folosi arme nucleare tactice. Ei bine, nu cred că e cazul. Ori în situația în care ar fi o activitate de genul acțiune-reacțiune, dați-vă seama ce ar însemna doar două rachete de acest tip primise de la est la vest, respectiv de la vest la est. Și ar însemna o nouă cutie a Pandorei deschisă”, mai spune generalul.
În cazul în care rușii ar sfida orice logică și ar decide să lovească ținte din Ucraina cu arme nucleare tactice, inclusiv țările din jur ar avea de suferit. Nu este exclus ca norul otrăvitor de radiații să afecteze chiar Federația Rusă, purtat de vânt.
„Ne amimtim exemplul Cernobîlului”
„Indiferent unde s-ar întâmpla asta, indiferent ce țintă ar lovi ei în Ucraina sau în țările vecine, și ăsta este un lucru foarte important, efectul unei astfel de lovituri se va propaga în zone limitrofe mai mult decât în zona țintă. România ar fi afectată din plin, la fel și alte state. Vă amintiți exemplul Cernobîl? Sigur, știm, ne amintim toți exemplul Cernobîlului, care a fost un accident industrial, ca să-i spun așa, și a afectat cumplit peninsula Scandinavă, jumătate de Europa, mă gândesc mai cu seamă la Europa Centrală și aproape în totalitate Europa de sud-est, inclusiv țara noastră. Dați-vă seama cum ar fi în situația în care s-ar folosi una sau mai multe arme nucleare cu explozii mult mai puternice decât accidentul de la Cernobîl, în 1987. Dar repet, nu trebuie să folosești o armă nucleară cu efect limitat, pentru că în momentul în care ai folosit-o ai deschis cutia Pandorei, ai deschis spirala întrebuințării armei nucleare”, mai spune el.
Ar pierde orice sprijin din partea Chinei
Nu în ultimul rând, spune generalul, dacă Federația Rusă ar decide să folosească armele nucleare tactice, și-ar pierde cel mai important aliat, China.
„Eu exclud folosirea armelor nucleare, pentru că niciun stat nu are acest interes. Iar dacă cumva să zicem că într-o nebunie ar folosi-o rușii, primii care i-ar blama ar fi tocmai aliații lor, chinezii. China, deși dezvoltă arsenalul nuclear propriu, este unul dintre cei mai puternici susținători a descurajării nucleare în sensul denuclearizării”, punctează generalul.
O mișcare făcută de Biden pro Donald Trump?
La final, generalul Dan Grecu a explicat și motivele pentru care, în opinia sa, admoinistrația Biden a permis Ucrainei să utilizeze ATACMS pentru lovirea unor ținte de pe teritoriul Rusiei. Această decizie, spujne vine paradoxal în sprijinul lui Trump. Astfel, Donald Trump ar avea mai multă autoritate în negocierile cu rușii, care vor începe cel mai probabil în ianuarie 2025.z
„Această sprijinire a Ucrainei pentru folosirea mijlocului de lovire la mare distanță, inclusiv pe teritoriul Federației Ruse, pe care a aprobat-o Joe Biden, a fost cerută încă de acum doi ani de Zelenski. În opinia mea, prin această permisiune Biden, îi pavează drumul lui Donald Trump pentru a solicita un acord cel puțin de încetarea focului războiului în Ucraina, pentru că există acest argument. El o să-i poată spune lui Putin: «Da, voi sunteți o armată mai mare, mai puternică, aveți succese, dar uite că și contraponderea voastră, respectiv ucrainenii, pot să reziste. Iar dacă noi îi ajutăm în continuare, pot să reziste și mai mult.»Și atunci vine întrebarea sau propunerea pe care Trump o va face, 99% din punctul meu de vedere, în ianuarie, anul viitor: «1. Ori vă opriți acum și noi nu mai sprijinim Ucraina. 2. Nu vă opriți acum, vă garantăm că vom ajuta și mai mult Ucraina.» Aici cred că este rezultatul unei înțelegeri între cei doi președinți, Biden și Trump. Nu s-au iubit ei, că au fost concurenți, dar Statele Unite, spre deosebire de alte state, inclusiv România, au acel principiu, America mai presus de orice și oricine”, încheie generalul Grecu.
Cine e generalul Dan Grecu
Generalul Dan Grecu este în prezent șeful generalilor români rămași în retragere. Oficial, el este președinte al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România. În timpul activității sale, a îndeplinit diferite funcții în Direcția Operații a Statului Major General, de la ofițer 1 la șef de serviciu, perioadă în care a fost direct implicat în transformarea organismului militar pentru a face față noilor cerințe impuse de aderarea României la Alianța Nord-Atlantică și operațiile internaționale la care Armata României a luat parte.
Generalul Dan Grecu a absolvit o serie de cursuri importante în țară și străinătate, e vorba de cursul post universitar de conducere mari unități din compunerea Statelor Majore ale Categoriilor de Forțe ale Armatei la Universitatea Națională de Apărare, cursul superior „Securitate și bună guvernare” al Colegiului Național de Apărare, Cursul „Cooperare interdisciplinară în operațiile de menținere a păcii” la Centrul Lester B. Pearson, Cornwallis, Canada, cursul „Managementul crizelor” organizat de Stafful Internațional al NATO de la Bruxelles și Colegiul NATO de Apărare de la Roma. De asemenea, generalul Grecu deține diploma de master la Universitatea din București, Facultatea de Sociologie și titlul de doctor în științe militare și informații la Universitatea Națională de Apărare.
Generalul Dan Grecu a avut și trei misiuni în afara teritoriului național. Mai întâi, a fost observator militar în Misiunea ONU din Etiopia și Eritreea (UNMEE), apoi șef al Echipei Naționale la Comandamentul Central American (US CENTCOM) pentru operațiile din Irak și Afganistan și șef al Echipei Române de Legătură la Comandamentul Regional Sud al ISAF din Kandahar, Afganistan.
A fost decorat pe rând de SUA, ONU și NATO, pentru tot ceea ce a făcut în Irak și Afganistan. E vorba de medalia pentru merite deosebite a Forțelor Terestre ale SUA (US Army Commedation Medal), medalia ONU cu semnul „2 silver” pentru misiunea UNMEE și medalia NATO pentru operații ,,non article five”.
