Călin Georgescu, politicianul extremist-naţionalist care conduce cursa prezidenţială din România, a declarat pentru BBC că va pune capăt oricărui ajutor pentru Ucraina dacă va fi ales.
BBC. Călin Georgescu se va confrunta, duminică, în turul al doilea al alegerilor, cu Elena Lasconi, o fostă prezentatoare TV care face campanie fermă pro-UE.
Georgescu, care face campanie electorală doar pe reţelele sociale, a afirmat că va face din ”poporul român” prioritatea sa.
Însă el a negat că succesul său surprinzător de până acum ar fi rezultatul unei operaţiuni de influenţare sprijiniă de ruşi, afirmând că nu îi pasă de ”minciunile” serviciilor de informaţii din ţara sa întrucât el lucrează cu Dumnezeu şi cu poporul.
Miercuri, într-un gest foarte rar, preşedintele care îşi încheie mandatul în România a desecretizat documente care dau detalii despre o campanie masivă şi ”extrem de organizată” pentru Georgescu pe TikTok, coordonată de un ”actor statal”.
Documentele includ o evaluare a serviciilor conform cărora Rusia desfăşoară atacuri hibride asupra României, pe care o vede ca ”stat duşman”.
Curtea Constituţională este acum asaltată de cereri de a analiza acuzaţiile de interferenţă, în vederea posibilităţii de a anula alegerile.
Procurorii au anunţat că deschid o anchetă penală, însă nu există o estimare când s-ar putea finaliza aceasta.
”Le este frică”, a respins Georgescu dovezile că sute de mii de dolari au fost cheltuiţi promovând conţinut de campanie pentru el, cu încălcarea atât a legii electorale din România, cât şi a regulilor TikTok.
El a negat că este ”omul Moscovei”, referindu-se batjocoritor la ”agenţiile de ne-inteligenţă” din România.
”Ei nu pot accepta că poporul român a spus în sfârşit: ne vrem înapoi viaţa, ţara, demnitatea”, a afirma el, autocaracterizându-se ca luptând cu sistemul de neclintit.
Într-un interviu în care uneori era uşor iritat, în care i-a lăudat pe Donald Trump şi pe liderul populist maghiar Viktor Orban, Georgescu s-a referit la Vladimir Putin ca la un ”patriot şi un lider”.
El a adăugat apoi: ”Dar nu sunt un fan”.
Însă, întrebat despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei”, el a întrebat mai întâi: ”Sunteţi sigură de asta?”, părând să nege însăşi existenţa războiului.
Ulterior, el a spus că România este interesată doar de a obţine pacea la graniţa sa, dar a refuzat să spună dacă acest lucru ar trebui să se întâmple în condiţiile puse de Kiev.
Întrebat dacă este de acord cu sprijinirea Ucrainei ”cât timp va fi nevoie”, cum afirmă UE, Georgescu a afirmat: ”Nu”. El a spus că lucrurile s-ar schimba.
”Sunt de acord doar cu faptul că trebuie să am grijă de poporul meu. Nu vreau să îmi implic poporul”, a replicat el, detaliind că România – membră a UE şi a NATO – nu ar mai asigura sprijin militar sau politic vecinului său.
”Zero. Totul se opreşte. Trebuie să am grijă doar de poporul meu. Avem multe probleme noi înşine”, a susţinut el.
Aceasta ar fi o schimbare drastică de atitudine pentru Bucureşti şi una care ar fi muzică pentru urechile ruşilor.
În România, preşedintele are o putere considerabilă, inclusiv influenţă în zone precum politica externă. El este, de asemenea, comandatul suprem al forţelor armate şi numeşte prim-ministrul.
România are o graniţă lungă cu Ucraina şi a fost un susţinător fidel al Kievului de la invazia pe scară largă din 2022.
Ea a oferit un sistem defensiv de rachete Patriot precum şi sprijin financiar. De asemenea, a devenit ruta-cheie pentru exportul cerealelor ucrainene, după ce bombardamentele ruseşti au afectat activitatea în porturile de acolo.
Cu Georgescu ca preşedinte, România s-ar alătura Ungariei şi Slovaciei ca simpatizanţi ai Rusiei pe flancul estic al NATO.
Ar fi o lovitură serioasă şi pentru solidaritatea UE pentru Ucraina, chiar în timp ce se confruntă cu perspectiva de a-şi asuma mai multe responsabilităţi pentru a ajuta Kievul, acum că Donald Trump se întoarce la Casa Albă.
Georgescu a subliniat că va păstra România în UE şi în NATO, dar că de acum totul va fi ”negociat” şi axat pe interesele ţării.
El a refuzat să spună că Rusia lui Vladimir Putin este o ameninţare de securitate pentru Occident.
Sprijinirea de către acesta a teoriilor conspiraţiei a provocat, de asemenea, îngrijorări, el negând existenţa pandemiei de COVID şi punând la îndoială că cineva ar fi ajuns vreodată pe Lună.
România găzduieşte o uriaşă bază militară NATO, aproape de Marea Neagră, precum şi o facilitate americană de rachete defensive.
Georgescu se descrie acum ca profesor universitar, însă a lucrat anterior în Ministerul Afacerilor Externe şo cu ONU.
El are în mod clar suporteri – mesajul său despre a trăi sănătos, cu România pe primul loc are priză la public, în special în afara Bucureştiului.
Însă în Capitală mulţi oameni sunt îngrijoraţi privind direcţia pe care ar putea să o ia ţara.
Întrebat dacă înţelege de ce sunt speriaţi, Georgescu a clătinat din cap: ”Este doar propagandă”.
Joi seară, câteva mii de protestatari s-au adunat în centrul Bucureştiului pentru a cere ca România să rămână aliată cu Europa, mulţi având steagul albastru al UE.
Alţii au adus steagul românesc cu o gaură circulară în mijloc, o amintire a felului în care, după Revoluţia din 1989, oamenii au decupat simbolurile comuniste.
Discuţiile despre influenţa rusească – Moscova care se amestecă sub orice formă – sunt un subiect emoţional pentru mulţi. Mai multe persoane au scandat ”Libertate!” şi ”Europa!”.
Un bărbat a declarat pentru BBC că el şi prietenii săi s-au aflat alături de protestatari pe străzile Bucureştiului în urmă cu 35 de ani şi nu ar putea suporta gândul că România se întoarce în trecut.
O femeie, Anca, a spus că a văzut ”braţul lung al Rusiei” în alegerile prezidenţiale şi a venit la miting pentru a arăta că ea crede că viitorul ţării sale trebuie să fie în Europa.
