Ordonanţa Trenuleţ este doar începutul. Ce alte creşteri de taxe şi impozite urmează? Măsurile fiscale introduse prin Odonanța Trenuleț, pentru creșterea veniturilor bugetare, ar aduce la bugetul statului circa 6,3 miliarde.
Ordonanţa Trenuleţ este doar începutul. Ce alte creşteri de taxe şi impozite urmează? Măsurile fiscale introduse prin Odonanța Trenuleț, pentru creșterea veniturilor bugetare, ar aduce la bugetul statului circa 6,3 miliarde de lei.
Este vorba despre creșterea impozitului la dividende, eliminarea facilităților pentru angajați din unele domenii și reducere de prag la microîntreprinderi.
Ordonanţa Trenuleţ este doar începutul. Ce alte creşteri de taxe şi impozite urmează?
Taxa pe stâlp a fost modificată în ședința de guvern și va fi definitivată după discuții cu mediul de afaceri, astfel că impactul nu este cert la acest moment. Cum planul fiscal pe șapte ani, pentru reducerea deficitului bugetar, prevede ca Guvernul să obțină în anul acesta venituri suplimentare din măsuri fiscale de 26,2 miliarde de lei, rămâne întrebarea care vor fi acestea.
Potrivit surselor Profit.ro, pe lista cu măsuri de reformă discutate de Ministerul Finanțelor cu Banca Mondială și Comisia Europeană anterior ordonanței trenuleț, s-au mai aflat majorarea impozitului pe venit de la 10% la 12%, a impozitului pe profit de la 16% la 19%, creșterea TVA de la 19% la 21%.
Însă cu menținerea cotelor reduse doar pentru alimente și medicamente, precum și trecerea impozitării proprietății la valoare de piață (aceasta din urmă prevăzută în PNRR și în planul fiscal).
Aceste măsuri ar putea fi luate doar dacă Guvernul le acceptă, în caz contrar Executivul fiind nevoit să identifice alte surse de venituri fiscale care să acopere impactul. De exemplu, un punct în plus la TVA (de la 19% la 20%) ar aduce peste 6 miliarde de lei.
Nu este clar pentru ce mix de măsuri vor opta guvernanții în acest an, având în vedere că premierul Marcel Ciolacu a respins repetat majorarea cotei generale a TVA. De ce este important: E puțin probabil ca România să scape fără reforma fiscală prevăzută în planul fiscal.
Guvernul ar mai avea și posibilitatea de a încerca o nouă negociere cu Comisia Europreană, pentru a relaxa țintele, astfel încât să ia măsuri cu impact mai limitat, dar nu este clar care va fi reacția piețelor financiare la măsuri considerate prea slabe și nici atitudinea Comisiei Europene pentru 2025.
Aceasta după ce în anul 2024 Guvernul a ratat repetat țintele de deficit (a început anul cu 5% cash și a terminat probabil cu aproape 9%) și a obținut repetat concesii de la Comisie folosind argumentul pericolului extremist în alegeri.
România are deja o perioadă de ajustare a deficitului de 7 ani, maxim permis. De asemenea important: Guvernul ar putea să încerce să propună Comisiei inclusiv reducerea unor cheltuieli ale statului suplimentar față de măsurile luate prin ordonanța trenuleț, dar această alegere ar fi una mai dificilă, având în vedere că este nevoie de măsuri cu impact imediat.
De asemenea, deteriorarea situației economice, inclusiv prin impactul relațiilor cu principalii parteneri (cum este Germania), complică și mai mult contextul pentru reforma fiscală din 2025, în timp ce deficitul bugetar în termeni ESA pentru 2024 se va situa, probabil, peste nivelul de 7,9% prevăzut în planul fiscal și de la care România ar trebui să scadă la 7% în acest an.
O ajustare mai amplă a deficitului în 2025 presupune măsuri mai dure.
