O nouă emisiune de eurobonduri. România a ieşit din nou pe piețele internaţionale pentru un împrumut destinat finanţării deficitului bugetar.
România a oferit miercuri eurobonduri cu maturitatea în 2032 şi 2039 la un randament de 370 puncte de bază peste rata midswap pentru titlurile cu maturitatea de şapte ani şi de 430 de puncte de bază peste rata midswap pentru titlurile cu maturitatea de 14 ani, a declarat o sursă din apropierea acestui dosar, scrie Agerpres.
Această emisiune de eurobonduri vine înaintea alegerilor prezidenţiale reprogramate pentru data de 4 mai, care au declanşat cea mai gravă criză politică de după căderea comunismului şi au complicat planurile Guvernului de a reduce deficitul bugetar la 7% din PIB.
Rezultatul alegerilor prezidenţiale ar putea avea consecinţe asupra încrederii investitorilor, asupra sustenabilităţii coaliţiei guvernamentale şi capacităţii sale politice de a implementa măsuri de consolidare fiscală, a avertizat Fitch Ratings într-un raport publicat marţi, după ce la finele anului trecut a înrăutăţit perspectiva asociată ratingului suveran al României, la „negativă”.
În luna februarie, România a strâns 2,8 miliarde de euro şi 1,25 miliarde de dolari de pe urma emiterii unor obligaţiuni în euro şi dolari. Analiştii estimează că este posibil ca România să rămână unul dintre cei mai mari mari debitori din Europa Centrală şi de Est, în condiţiile în care are de gând să împrumute 13 miliarde de euro de pe pieţele internaţionale în acest an, după ce în 2024 a strâns o sumă record de 18 miliarde de euro.
Ministrul Finanţelor Tanzos Barna afirmă că primele rezultate ale reducerii cheltuielilor statului se văd deja/ ”Cheltuim mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, iar încasările cresc”, delară ministrul după ce Ministerul Finanţelor a anunţat că execuţia bugetului general consolidat în primele două luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 30,24 miliarde lei, respectiv 1,58% din PIB faţă de deficitul de 28,99 miliarde lei, respectiv 1,64% din PIB aferent celor două luni ale anului 2024.
”Primele două luni din 2025 arată o reducere a cheltuielilor de funcţionare de 5% la nivelul bugetului de stat şi de aproape 4% la nivelul autorităţilor locale. Cu excepţia cheltuielilor pentru sănătate, instituţiile statului au cheltuit cu 380 de milioane de lei mai puţin pe bunuri şi servicii, comparativ cu primele două luni din 2024”, notează ministrul.
În acelaşi timp, încasările din colectarea TVA au crescut şi au ajuns la peste 25 de miliarde de lei în primele două luni ale anului, subliniază el.
”Execuţia bugetului pe primele două luni oferă o imagine de moment, dar corectarea deficitului bugetar este un proces de lungă durată. Trebuie să rămânem fermi în angajamentul nostru de a ne încadra în deficitul de 7% şi de a stimula creşterea economica prin investiţii. Frânarea ritmului de cheltuieli şi îmbunătăţirea serviciilor publice rămân priorităţi absolute, pentru care avem nevoie de un efort susţinut din partea tuturor instituţiilor statului„, afiirmă ministrul Finanţelor.
