În timp ce atenția globală rămâne concentrată asupra războiului din Ucraina, dus de Rusia si de-a lungul altor porțiuni ale graniței europene începe să îngrijoreze tot mai mulți oficiali.
La aproximativ 160 de kilometri est de frontiera cu Finlanda, în orașul Petrozavodsk, Rusia extinde bazele militare și dezvoltă un nou comandament pentru supravegherea a zeci de mii de soldați în anii următori.
Mulți dintre acești militari sunt în prezent desfășurați pe frontul ucrainean și sunt pregătiți să formeze coloana vertebrală a unei armate capabile să confrunte NATO, conform oficialilor occidentali din domeniul apărării și informațiilor.
Kremlinul intensifică recrutările, accelerează producția de armament și modernizează infrastructura feroviară din regiunile de frontieră.
Finlanda își întărește frontiera după aderarea la NATO
Finlanda, țară care în 1940 a cedat teritorii Uniunii Sovietice, a evitat decenii întregi confruntarea directă cu Moscova. După invazia rusă în Ucraina, Finlanda a decis să adere la NATO și investește acum în măsuri defensive precum garduri cu sârmă ghimpată și sisteme electronice de supraveghere la graniță.
În timp ce Donald Trump, fost președinte al SUA, a pledat recent pentru un acord de încetare a focului în Ucraina și a minimalizat riscul extinderii conflictului, alți lideri exprimă îngrijorări.
Trump a afirmat în februarie că nu consideră realistă posibilitatea ca Rusia să atace NATO, contrazicând avertismentele venite de la președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Putin și-a început strategia cu bătaie lungă
Experții militari consideră că activitatea militară intensificată din apropierea Finlandei face parte dintr-o strategie mai largă a Kremlinului de pregătire pentru un conflict cu Alianța Nord-Atlantică.
Ruslan Pukhov, director al Centrului pentru Analiza Strategiilor și Tehnologiilor din Moscova, a declarat pentru The Wall Street Journal că trupele ruse se vor întoarce din Ucraina cu perspectiva unui conflict iminent cu NATO.
La o reuniune a ministerului apărării de la finalul anului trecut, ministrul rus al apărării, Andrei Belousov, a subliniat că armata trebuie să fie pregătită pentru o confruntare cu NATO.
În același timp, președintele Vladimir Putin a acuzat Occidentul că induce panică în rândul populațiilor europene, afirmând că tensiunile sunt alimentate de NATO.
Pentru a-și susține aceste ambiții, Rusia a ordonat extinderea efectivelor militare până la 1,5 milioane de soldați, față de aproximativ un milion înainte de invazia Ucrainei.
Cheltuielile militare ale Rusiei au crescut la peste 6% din PIB, o valoare aproape dublă față de perioada premergătoare războiului. În comparație, Statele Unite au alocat 3,4% din PIB pentru apărare în 2024, iar media Uniunii Europene este de 2,1%.
Industria militară rusă își crește capacitatea
Creșterea investițiilor în domeniul apărării a impulsionat producția de armament. Înainte de război, Rusia producea aproximativ 40 de tancuri T-90M pe an.
În prezent, producția a crescut la aproape 300 de unități anual, arată estimările serviciilor de informații occidentale. Un oficial militar finlandez de rang înalt a precizat pentru The Wall Street Journal că majoritatea acestor tancuri nu sunt trimise în Ucraina, ci sunt păstrate pentru utilizări viitoare.
Producția de tunuri de artilerie și muniție este estimată să crească cu aproximativ 20% în 2025. Tehnologia dronelor a înregistrat o îmbunătățire semnificativă atât în ceea ce privește calitatea, cât și cantitatea.
Generalul Christopher Cavoli, comandantul forțelor americane în Europa, a declarat în fața unui comitet senatorial că armata rusă a crescut într-un ritm neașteptat. „Armata rusă, care a suportat greul luptelor, este astăzi mai mare decât era la începutul războiului”, a subliniat oficialul.
Un raport publicat de serviciul de informații danez în februarie a avertizat că Rusia ar putea lansa un conflict major în Europa în termen de cinci ani, dacă percepe NATO ca fiind vulnerabilă.
Alertă în Europa de Est. Mai multe state își consolidează granițele
În contextul amenințărilor percepute, mai multe state NATO își întăresc granițele. Polonia, Estonia, Letonia și Lituania au renunțat la un tratat internațional care interzice utilizarea minelor antipersonal. În paralel, aceste țări sapă tranșee și instalează obstacole anti-tanc, cunoscute sub numele de „dinții dragonului”.
Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a subliniat într-o declarație publică necesitatea de a construi „o alianță puternică, un sistem de comandă solid și forțe militare bine echipate”.
Activități subversive atribuite Rusiei
În ultimii ani, serviciile de informații occidentale au atribuit Rusiei mai multe operațiuni subversive în Europa. Printre acestea se numără presupuse tentative de sabotaj asupra unor aeronave DHL și planuri de asasinare a unui director al unei companii germane de armament.
Un oficial european din domeniul informațiilor a avertizat că Rusia ar putea testa coeziunea NATO printr-o incursiune într-un stat mic, membru al alianței, precum Estonia, unde există o comunitate rusofonă semnificativă.
Potrivit analistului Michael Kofman de la Carnegie Endowment for International Peace, armata rusă ar putea desfășura o operațiune limitată împotriva statelor baltice într-un interval de timp relativ scurt după încheierea conflictului din Ucraina. În cazul unui război de amploare, orizontul de timp ar putea fi de șapte până la zece ani.
Ce raporturi dorește Rusia să aibă cu Europa
Armata rusă, considerată timp de secole un pilon al puterii Moscovei, și-a reconstruit influența regională. Intrarea Uniunii Sovietice în Al Doilea Război Mondial a schimbat balanța de putere în Europa, iar această moștenire este frecvent invocată de Vladimir Putin pentru a justifica ambițiile actuale.
Extinderea militară de-a lungul frontierelor NATO este percepută de Kremlin ca un mijloc de a forța Occidentul să accepte o Rusie consolidată militar și cu o influență reînnoită pe continentul european.
