Imaginile tancurilor de pe străzile Moscovei amintesc de ultimele luni ale Uniunii Sovietice din 1991, scrie The Guardian într-o analiză care subliniază că Vladimir Putin pare mai slab ca oricând de când a devenit președinte în 2000.
Decizia lui Vladimir Putin de a invada Ucraina s-a dovedit a fi o gafă strategică majoră – cea mai mare din cariera sa și una care, mai devreme sau mai târziu, îl poate forța să renunțe la putere. Chiar dacă actuala rebeliune condusă de șeful grupului Wagner, Evgheni Prigojin, eșuează rapid, imaginea liderului cu mână de fier și capacitatea lui Putin de a conduce vor sta sub semnul îndoielii și a incertitudinii.
De luni de zile, Evgheni Prigojin a aruncat critici și invective împotriva liderilor militari ai Rusiei din toate pozițiile și ori de câte ori a avut ocazia. El i-a criticat pe ministrul apărării, Serghei Șoigu, și pe comandantul șef, Valeri Gherasimov, acuzându-i de incompetență în legătură cu războiul din Ucraina.
Vineri seară, Prigojin a acuzat liderii militari de la Moscova că i-a atacat mercenarii Wagner, iar sâmbătă a acesta a refuzat să se predea.
Între timp presa ucraineană a scris sâmbătă că serviciile secrete ucrainene au informații că Vladimir Putin a părăsit de urgență Moscova pentru a pleca în Valdai, lucru negat de purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peskov.
Se repetă istoria?
Cearta Prigojin – Șoigu pare a fi reală, dar în sistemul opac al lui Putin care nu seamănă sub nicio formă cu un guvern în stil occidental, este greu de spus ce se întâmplă cu adevărat. Timp de mai bine de două decenii, Putin a jucat rolul de șef suprem care arbitrează, jucându-se cu o facțiune ambițioasă a Kremlinului împotriva alteia.
Este vechea tactică divide et impera. Prigojin s-a dovedit anterior a fi un aliat loial care îndeplinește sarcini trasate de stat, inclusiv încercarea de a sabota alegerile prezidențiale din SUA din 2016.
O interpretare a evenimentelor recente ar fi că această cruciada publică a lui Prigojin împotriva lui Șoigu a fost autorizată de omul din vârful piramidei.
Evenimentele dramatice din ultimele 12 ore sugerează că orice astfel de înțelegere cu Kremlinul, dacă a existat vreodată, a încetat. Prigojin cere nimic mai puțin decât înlăturarea lui Șoigu și înlocuirea întregului stat major.
De altfel, potrivit unei surse de la Kremlin, administrația prezidențială a Rusiei a încercat să negocieze cu liderul mercenarilor Wagner, Evgheni Prigojin, după ce a făcut apel la o revoltă împotriva înaltului comandament militar rus, potrivit unei surse de la Kremlin
O coloană blindată Wagner a intrat în Rusia din estul Ucrainei ocupate, fără a întâmpina prea multă opoziție. Trupele Wagner par să fi confiscat clădiri cheie din Rostov-pe-Don, sediul comandamentului districtului militar de sud al Rusiei și un important nod logistic pentru așa-numita „operațiune militară specială” a Moscovei.
Generalii ruși panicați l-au îndemnat pe Prigojin să renunțe și să anuleze „lovitura sa de stat”. Vehicule blindate se plimbă pe străzile Moscovei, aparent trimise pentru a păzi ministerul apărării și alte centre birocratice de un posibil atac intern.
Imaginile extraordinare aduc aminte de puciul nereușit din vara anului 1991, pus în scenă de KGB, pentru a păstra puterea comunistă. Tot ce a făcut a fost să grăbească dispariția Uniunii Sovietice, câteva luni mai târziu.
Este prea devreme să spunem dacă istoria se repetă.
Revolta care îl slăbește și mai mult pe Vladimir Putin.
Prigojin nu este un pacifist. Manifestul său este ca Rusia să lupte mai viguros în Ucraina, cu o mai bună luare a deciziilor la nivel superior, mai multă onestitate și mai puțini soldați aruncați inutil în „mașina de tocat” și sacrificați în atacuri prost gândite.
Prigojin îl acuză pe Șoigu că a ascuns amploarea pierderilor rusești. El este, de asemenea, nemulțumit la retragerile de anul trecut din Herson.
Oricare ar fi rezultatul revoltei armate începută de vineri, Vladimir Putin pare mai slab ca oricând de când a devenit președinte în 2000.
Decizia sa de a invada Ucraina s-a dovedit a fi o gafă strategică majoră – cea mai mare din cariera sa și una care, mai devreme sau mai târziu, îl poate forța să plece de la putere.
Rămânerea la putere a președintelui rus Vladimir Putin a devenit mai puțin sigură în urma invaziei țării în Ucraina, în timp ce în cercurile de elită din Rusia se discută din ce în ce mai mult despre o schimbare.
Vladimir Putin prezintă războiul din Ucraina ca pe un moment de cotitură în care Rusia a înfruntat, în sfârșit, Occidentul – dar unii membri ai elitei se tem că și-a angajat țara într-o lungă și inutilă risipă de vieți și resurse.
CNN subliniază chiar că următoarele 24 de ore sunt decisive pentru președintele Vladimir Putin.
Președintele rus se confruntă cu cea mai gravă amenințare la adresa puterii din toți cei 23 de ani în care a condus statul nuclear. Și este uluitor să vezi că fațada de control total pe care a menținut-o în tot acest timp ( …) se prăbușește peste noapte.
Putin a rostit o adresă TV sâmbătă dimineață, după ce a început revolta lui Prigojin. El i-a acuzat pe rebeli de trădare și a introdus un regim „anti-terorism” la Moscova.
Chiar dacă rebeliunea eșuează rapid, undele de șoc vor continua luni de zile, alimentând instabilitatea politică și ridicând semne de întrebare asupra capacității lui Putin de a conduce.
Toate acestea ridică posibilități semnificative și interesante pentru Ucraina. Forțele Wagner au avut sediul în regiunile ocupate Luhansk și Donețk. Unii dintre ei au plecat în ultimele 24 de ore și s-au întors în Rusia. Există rapoarte timpurii conform cărora trupele ucrainene au recuperat mai multe străzi ruinate din Bahmut, unde o bătălie sângeroasă s-a desfășurat luni de zile.
Armata privată a lui Prigojin, formată din voluntari și condamnați eliberați, s-a dovedit a fi o ținută militară mai disciplinată și mai capabilă decât armata rusă obișnuită. Acum dispare din scenă și își îndreaptă atenția către Rusia însăși.
Rușii vorbesc deja despre sfârșitul puterii lui Putin
Aproape 300 de politicieni și activiști din opoziția rusă aflată în exil s-au adunat pentru a discuta despre schimbările politice din Rusia în Parlamentul European la începutul acestei luni, iar unii și și-au exprimat opinia că sfârșitul puterii lui Putin este acum inevitabil.
Unii au sugerat că prăbușirea regimului Putin este o chestiune care ține de timp, „de când”, și că ea va avea loc cu certitudine, adăugând că, deși epoca inițială post-Putin ar putea implica o preluare a puterii de către cei din cercul interior, lucrurile s-ar putea schimba rapid în curând.
„Orice conducător post-Putin ar fi semnificativ mai slab în ceea ce privește legitimitatea și autoritatea publică… regimul va încerca să păstreze puterea, dar nu va dura mult timp”, a spus Vladimir Milov, un politician de opoziție, care a fost ministru adjunct al energiei la începutul domniei lui Putin.
„Atunci trebuie să exercităm presiuni pentru ca oamenii să vorbească”, a adăugat el.
La trei luni de la „operațiunea specială” sângeroasă a lui Vladimir Putin în Ucraina, oamenii săi de la Kremlin discutau deja cine îl va înlocui, potrivit unor surse Meduza apropiate președinției ruse.
Deputații municipalității Smolninskoye din Sankt Petersburg au cerut anul trecut Dumei de Stat a Federației Ruse inculparea preşedintelui rus Vladimir Putin printr-o petiție.
Potrivit documentului, în războiul declanșat de Vladimir Putin pe 24 februarie „unități pregătite pentru luptă” ale armatei ruse sunt distruse, „tineri apți, cetățeni ai Rusiei” mor, economia țării suferă, lungimea graniței Rusiei cu țările NATO s-a dublat, iar Ucraina primește noi arme, deși unul dintre obiectivele „operațiunii militare speciale” a fost „demilitarizarea” țării.
Documentul afirma de asemenea că decizia președintelui rus de a lansa o „operațiune militară specială dăunează securității Rusiei și a cetățenilor săi”.
„În acest sens, vă cerem, în calitate de deputați ai Dumei de Stat, să veniți cu o propunere de a aduce acuzații de trădare împotriva președintelui Federației Ruse pentru a-l revoca din funcție”, se arată în apel.
