Revolta milițiilor Wagner a rămas încă neexplicata. În lipsa unor informații certe, direct la sursă, speculațiile au înflorit dând loc la scenarii dintre cele mai fanteziste între care cel mai popular a fost „revolta n-a avut loc”.
Revista l’Opinion publică azi un articol care arată că DGSE, serviciul francez de informații externe, era la curent cu mult timp înainte de declanșarea rebeliunii iar agenții și analiștii săi au fost ținuți în alertă cu 4 zile înainte de aventura rocambolescă a lui Prigojin.
Revolta Wagner: DGSE, care a infiltrat milițiile încă din 2018, știa cu săptămâni înainte
Jean-Dominique Merchet, autorul articolului, este jurnalist independent specializat în chestiunile de apărare-servicii secrete și a publicat de-a lungul timpului anchete și informații care îi dau o credibilitate indiscutabilă în ceea ce privește fiabilitatea surselor.
„Potrivit informațiilor noastre, serviciile secrete franceze aveau informații excelente despre revolta Wagner, cu mult înainte că aceasta să aibă loc, la sfârșitul lunii iunie.
La o lună după lovitura de forță a lui Evgheni Prigojin împotrivă Moscovei, patronul grupului Wagner, situația politică nu este încă stabilizată în Rusia, unde puterea lui Vladimir Putin este fragilizata. Serviciile de informații occidentale, între care DGSE, urmăresc evoluția situației.
În mijlocul mulțimii de oaspeți care se înghesuie în acest 13 iulie în grădinile Hotelului de Brienne pentru tradiționala recepție a Ministerului Apărării, câteva fețe se luminează pentru o clipă. Este cazul lui Bernard Emié, director general al securității externe (DGSE), șeful serviciilor secrete. În mijlocul discursului său în fața Forțelor Armate, Emmanuel Macron tocmai a strecurat o scurtă propoziție. Puțini îi acordă atenție, dar pentru cei care știu, ea are valoare de felicitări publice.
Președintele Republicii salută „eficiența serviciilor noastre de informații” – un mare clasic – apoi adaugă: „Partenerii noștri ne respectă și au lăudat recent calitatea informațiilor franceze”. Șeful statului nu va spune mai mult. Este un secret de stat.
Revelații
L’Opinion este astăzi în măsură să dezvăluie că Președintele Republicii a evocat atunci unul dintre cele mai mari succese ale informațiilor externe franceze în Rusia, după foarte mult timp. Este vorba despre revolta lui Evgheni Prigojin în 23-24 iunie
Într-adevăr, DGSE a informat autoritățile franceze cu privire la ceea ce pregătea proprietarul grupului Wagner. Dacă Washington Post a dezvăluit că agențiile de informații americane știau « de la jumătatea lunii iunie că se pregătește o lovitura de stat », serviciile franceze erau la curent de mult timp despre existența unui astfel de „proiect”. Potrivit informațiilor noastre, serviciile americane și-au felicitat „partenerii” francezi.
DGSE nu a dorit să confirme sau să infirme informațiile noastre. Aceasta este regula pentru toate operațiunile sale, care sunt prin natura lor clandestine. La rândul său, ministrul forțelor armate Sébastien Lecornu, autoritatea de supraveghere a DGSE, „ salută toate serviciile noastre de informații” pentru „calitatea informațiilor”, adăugând că „evenimentele recente ne amintesc de necesitatea imperioasă de „a investi pentru a rămâne în frunte, așa cum prevede Legea programării militare’.
La rândul său, l’Opinion a dorit, de asemenea, să păstreze unele dintre informațiile pe care le deține, pentru a nu compromite acțiunea serviciilor franceze.
Dacă DGSE a fost la curent „cu mult înaintea” revoltei Prigojine, este rezultatul unei investiții pe termen lung în grupul Wagner, din cauza activităților sale „anti-franceze” din Africa. Mai întâi în Republica Centrafricană (RCA) din 2018, apoi în Mali în 2021.
Franța a câștigat beneficiile investigațiilor sale din Africa în Rusia. Până la invazia rusă a Ucrainei, grupul Wagner era, în cadrul comunității de informații occidentale, „problema franceză”. Doar americanii erau interesați de ea, însă de departe. Chiar înainte de 24 februarie 2022, DGSE a notat, de exemplu, ceea ce toată lumea știe astăzi: importanța dezacordurilor dintre grupul Wagner și ministrul Apărării rus.
Confruntat cu amenințarea Wagner în Africa, DGSE și-a făcut, așadar, treaba: să stabilească „infiltrarea” în grup. Greu de spus mai mult. În timpul unei audieri la Adunarea Națională, în aprilie, directorul DGSE, Bernard Emié, a explicat, totuși: „Pentru a ne îndeplini misiunile, avem o singură organizație, un așa-zis model „integrat” care regrupează sub o singură autoritate o combinație secretă de mijloace clandestine de culegere de informații. Aceste mijloace sunt atât umane (căutarea surselor) cât și tehnice (interceptarea sub toate formele ei) sau operaționale (capacități de împiedicare)”.
În Bulevardul Mortier, la sediul DGSE, cazul a fost urmărit permanent de unul dintre cele 7 « centre de misiune » înființate prin reforma din noiembrie 2022. Unul dintre ele, al cărui nume este secret, se ocupă în special de Rusia. În același mod ca CIA, este vorba de a avea personal din diferitele departamente ale „Serviciului” care să lucreze « în platou ». Anterior, ar fi fost creată o unitate de criză ad-hoc.
Lucrurile s-au accelerat din 10 iunie, cu două săptămâni înainte de tentativa de lovitură de stat a lui Prigojin. În acea zi, ministrul rus al Apărării, Serghei Soigu, a emis un ultimatum șefului lui Wagner precum și tuturor celorlalte companii militare private (PMC) să se integreze până la 1 iulie. Mercenarii, calificați drept „detașamente de voluntari”, sunt chemați să semneze un contract cu Ministerul Apărării.
Insulte
Pentru Prigojine, care multiplică de luni de zile criticile și insultele la adresa ministrul și a șeful de stat major, generalul Guerassimov, acest lucru este inacceptabil. Mecanica se ambalează. Kremlinul bănuiește ceva, Garda Națională (Rosgvardia), o forță de securitate internă, este pusă în alertă pe 19 iunie, cu patru zile înainte de revoltă. Totodată, pe bulevardul Mortier din Paris, membrii „centrului de misiune” pe Rusia sunt invitați să nu plece în weekend…
Acțiunea lui Prigojine începe vineri seara și se termină sâmbătă la sfârșitul zilei. Derularea evenimentelor este urmărită în direct de serviciile franceze, în strânsă colaborare cu principalii lor parteneri.
Acest episod este un succes major pentru DGSE. Este adevărat că, în ceea ce privește Rusia, ea nu avea multe în rezervă. Serviciile franceze nu au fost niciodată foarte bune în Rusia. Ultima ispravă datează de la afacerea Farewell, la începutul anilor 1980, odată cu recrutarea unui agent KGB, Vladimir Vetrov. Dar polițiștii din DST (azi DGSI) au fost cei care au reușit, nu SDECE, care a devenit DGSE în 1982.
„Nu a fost o perioadă strălucită”, își amintește o fostă membră a DGSE, cândva foarte implicată în aceste cazuri. „Estul nu a fost niciodată prioritatea serviciului, nici macar sub Alexandre de Marenchais (director al SDECE din 1970 până în 1980). Era o preocupare periferică vagă, neglijată în mod laș din momentul în care, prin 1992, cuvântul de ordine a fost: Nu mai exista război rece, gata cu dușmănia, nu trebuie să jenam afacerile. »
Revolta Wagner apel la trezire
Cu un an înainte de Revoluția Maidan din Ucraina, DGSE și-a închis chiar postul de la Kiev, de dragul economiei. Prioritatea atunci a fost lupta împotriva terorismului jihadist. Interlocutorul nostru adaugă: „Atenția și vigilența acordate Rusiei au crescut cu siguranță de la războiul din Ucraina. „Apelul la trezire” datează de fapt din septembrie 2021, în timpul manevrelor militare majore rusești Zapad, înainte de invazie.
Serviciul urmează impulsurile care vin de la vârful Statului, unde cineva este îngrijorat de riscul unei pierderi de influență în Europa. „O face cu atât mai mult pentru că poate nu a strălucit, neluand în serios amenințarea invaziei Ucrainei. În cazul în care a avut informația și nu a fost vorba despre autocenzură, DGSE nu a reușit să convingă în locuri înalte”, spune un fost angajat al serviciului. L’Opinion poate confirma că, în timpul Consiliului de apărare desfășurat la Elysée în ajunul zilei de 24 februarie, ipoteza unui atac rusesc a fost amânată, pe motiv că „Ucraina este o bucată prea mare de înghițit pentru Rusia”
Într-un interviu recent al revistei de Le Point, Bernard Emié justifică acțiunea DGSE: „Dacă am fi putut diverge în analizele noastre, am avut același grad de informare” ca și americanii. Dar, spre deosebire de CIA, DGSE nu a spus atunci nimic: autoritățile franceze „erau încă într-o fază de negocieri și dialog” cu Rusia, explică el, adăugând: „Ne rezervăm analizele și informațiile noastre consolidate Președintelui Republicii și principalilor factori de decizie din cadrul executivului”.
Revolta Wagner
Să ne întoarcem la 23 și 24 iunie 2023. Deci, ce căuta Prigojine prin lansarea acestei revolte? Să obțina arbitraj favorabil de la Vladimir Putin, cu care este în contact personal și regulat. De săptămâni, își dorea capul lui Shoigu și pe al lui Guerassimov, dar și să obțină recunoașterea legală a companiilor militare private, oficial încă interzise în Rusia… Cu toate acestea, președintele rus a refuzat – sau nu a fost în măsură să aleagă între clanuri care se ciocnesc la vârful puterii.
Restul este binecunoscut: Prigojin pune mâna pe Rostov, unde se află sediul operațiunilor din Ucraina, apoi se grăbește spre Moscova, fără a întâmpina prea multă rezistență. Șeful Wagner are complici în armată și în serviciile de securitate, dar unii dintre propriii directori nu sunt neapărat entuziasmați, după primele ore…
Epopeea se termină jalnic. La Moscova, însă, frica a domnit pentru câteva ore. Familii de conducători sau oligarhi au început să-și pregătească fuga, în timp ce coloana Wagner se îndrepta spre capitală.
Acest caz dezvăluie natura regimului rus. „Nu este un stat ca al nostru, ci un sistem mafiot cu legături financiare », se crede acum în mai multe cercuri oficiale din Paris. Un sistem în care doar relația cu liderul, « Nașul », contează. Prigojine este el însuși „un gangster”, care a făcut nouă ani de închisoare în anii 1980. Vorbește ca un birjar, cu argo direct din lumea interlopă și din închisori.
Chiar dacă a eșuat, Revolta Wagner sa l-a slăbit pe stăpânul Kremlinului. „Vladimir Puțin nu mai sperie, nici înăuntru, nici în afară. Iar când nu se mai teme de un dictator, chiar dacă este slăbit, regimul rezistă”.
Aceste analize ale cercurilor puterii au alimentat reflecțiile șefului statului, pe care le-a exprimat în timpul recentului summit NATO de la Vilnius: „Rusia este fragilă politic și militar. Ea a dat primele semne de dezbinare. »
Datorită DGSE, președintele Macron este, fără îndoială, unul dintre primii lideri occidentali care știe acest lucru.
