Sunt discuții decisive astăzi, între Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, despre măsurile de austeritate, pentru care Parlamentul şi-ar putea asuma răspunderea. Premierul a ameninţat că pune mandatul pe masă.
Guvernul a amânat luarea unei decizii privind pachetul de austeritate de modificări fiscale prin care se încearcă acoperirea găurilor de la buget. La publicarea formei draft a Ordonanței de urgență pe fiscalitate se preconiza ca unele măsuri să intre în vigoare de la 1 septembrie, însă controversele apărute în spațiul public au făcut ca premierul să anunțe că Executivul își va asuma răspunderea în Parlament pe pachetul de schimbări fiscale. Acest lucru a decalat calendarul inițial și o parte din noile taxe vor intra în vigoare cel mai probabil la 1 octombrie.
Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Marcel Boloș vor avea luni o întâlnire pentru discuția decisivă pe pachetul de măsuri de austeritate.
Măsurile de austeritate, adoptate de Parlament
Coaliţia de guvernare se reuneşte, luni, la ora 17.00, în şedinţă, în prima zi a sesiunii parlamentare şi pe fondul unor nemulţumiri venite dinspre PNL, privind conţinutul pachetului de măsuri de austritate pe care Guvernul Ciolacu îşi va angaja răspunderea în Parlament. Liberalii au discutat duminică într-o şedinţă la Vila Lac priorităţile politice, iar mai multe voci au criticat faptul că nu se ştie ce cuprinde acest pachet de măsuri precum şi faptul că se impozitează privatul, fără să se vină cu o reformă a aparatului de stat.
Premierul Marcel Ciolacu dădea asigurări că măsurile de austeritate care vor fi adoptate prin asumarea răspunderii Guvernului vor fi puse în transparenţă. El anunţa după şedinţa conducerii partidului că este dispus să prezinte propunerile venite din partea Guvernului fiecărui grup parlamentar, inclusiv celor ale opoziţiei, dacă acestea vor dori.
„Nu aduce Ciolacu, primul ministru, într-o mapă sigilată, închisă, vine, o trânteşte în Parlament, nimeni nu ştie ce cuprinde, trece şi fug cu ea repede la Guvern. Deci va fi o lege cât se poate de transparentă. Am cerut preşedintelui Camerei, domnul Simonis, să prindă în program să prezint legea de asumare atât la grupul minorităţilor, cât şi la grupul UDMR. Dacă şi cei din opoziţie, USR şi AUR, doresc, voi merge şi o voi prezenta şi acolo, deci nu va fi absolut nimic ascuns. După ce este în transparenţă, toţi colegii din Parlament şi toată România va şti ce cuprinde această lege şi toate grupurile parlamentare care mă vor invita voi merge, ca şi prim-ministru, şi le voi prezenta proiectul de lege asumat. Dacă se va depune o moţiune de cenzură sau nu se va depune, nu este decizia mea”, spunea Ciolacu.
Marcel Boloș va prezenta varianta proiectului de lege cu care Guvernul va merge în Parlament pentru asumarea răspunderii. În pachet sunt cuprinse trei măsuri: cele fiscale, cele bugetare și cele privind combaterea evaziunii fiscale.
Singura măsură de asuteritate rămasă în disputa între PNL și PSD din pachetul de măsuri fiscale e cea referitoare la microîntreprinderi. Nici până astăzi, cele două partide nu au reușit să găsească o formulă care sa fie agreată de ambele partide. Liberalii nu vor creșterea impozitării și cer ca pragul veniturilor microîntreprinderilor să nu fie scăzut, așa cum vrea PSD, pentru că afectează direct electoratul partidului.
Măsurile de austeritate vor afecta grav educaţia. La mijloc, sunt fonduri de 8 miliarde de euro
Liberalii vor o impozitare de 1% pentru microîntreprinderile cu venituri de până la 60.000 de euro și 3% pentru cele de până la 500.000 de euro. Și atât. Pe de altă parte, PSD vrea ca pragul veniturilor pentru impozitul de 3% să fie scăzut la 300.000 de lei, și chiar mai puțin, de 250.000. Așa ar combate și evaziunea fiscală și ar creste și încasările la buget.
În sprijinul variantei social-democrate a venit și Comisia Europeană, care a cerut scăderea pragului de încasări la microîntreprinderi și regândirea fiscalității deoarece multe s-au transformat în paradisuri fiscale.
Iar recomandarea specialiștilor Comisiei e aproape identică cu cea a PSD, și anume scăderea pragului de încasări pentru microîntreprinderi la 300.000 de lei, dispariția impozitului de 1% și impunerea unui prag impozitare de 3%.
Numai că PNL i-a cerut ministrului Boloș să găsească o nouă formulă care să nu afecteze prea mult sectorul microîntreprinderilor.
Măsurile de austeritate care ar putea fi aplicate de la 1 octombrie 2023
- eliminarea unor facilități fiscale (agricultură, construcții și IT)
– plata contribuției la sănătate pe venit real pentru profesiile liberale (PFA)
– creșterea salariului minim la 3300 lei
– creșterea taxelor pentru tichetele de masă și voucherele de vacanță
– taxe pe mașini și case scumpe
– creșterea impozitelor pentru micile afaceri
– TVA crescut pentru activități turistice și de agrement
Măsuri care ar putea fi aplicate de la 1 ianuarie 2024
- impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile mari, dacă impozitul pe profit de 16% este mai mic – – decât 1% din cifra de afaceri
– majorarea accizelor pentru tutun, alcool și energie
– creșterea salariului minim la 3750 de lei
Măsuri de austeritate. Ce ar trebui să facă ministerele
- reducerea numărului de secretari de stat cu 30%
– eliminarea posturilor vacante care nu se regăsesc în sănătate, educație, justiție, apărare și finanțe
– limitarea normei de hrană
Principalele măsuri de austeritate pregătite de Guvern aveau inițial un calendar de aplicare începând cu 1 septembrie 2023.
Cum noile taxe, impozite și măsuri fiscale se află încă în lucru în alianța de guvernare PSD-PNL, primele schimbări vor intra cel mai probabil în vigoare la 1 octombrie 2023, iar o parte de la 1 ianuarie 2024.
Marcel Ciolacu anunţă că renegociază cu Bruxelles-ul deficitul bugetar: „PNRR este structurat greşit. Avem termen până pe 31 august să terminăm renegocierea”
Eliminarea facilităților fiscale pentru IT-iști, angajații din construcții și industria agroalimentară a fost amânată momentan, la fel ca și majorarea salariului minim la 3.300 de lei brut. Sunt, totuși, anumite măsuri care vor fi luate și în septembrie 2023.
Ce măsuri se aplică din septembrie 2023
La începutul lunii septembrie 2023 românii cu venituri mici primesc 700 de lei de la stat pe cardurile de energie. Un număr de aproximativ 4,1 milioane de persoane urmează să primească acești bani în vederea achitării facturilor la energie sau căldură. Este vorba de cea de-a două tranșă de 700 de lei din acest an, persoanele cu venituri mici au mai primit o dată, în luna februarie a acestui an, o primă parte din suma de 1.400 de lei.
Bani pe cardurile de alimente
Potrivit calendarului stabilit de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în 2023 se acordă șase tranșe de ajutor pentru alimente și mese calde, o dată la două luni. Aceste ajutoare sunt furnizate prin programul „Sprijin pentru România” și constau în șase tranșe egale, fiecare în valoare de 250 de lei.
Românii pot folosi în luna septembrie cea de-a patra tranșă virată pe finalul lunii august 2023. Până la finalul anului, românii cu venituri mici mai beneficiază de încă două vouchere sociale în valoare totală de 500 de lei.
Legea salarizării, forma finală
Noua lege a salarizării intră în discuții de la 1 septembrie, o dată cu începerea sesiunii parlamentare. Anunțul a fost făcut încă din primăvară de purtătorul de cuvânt al Guvernului. „Atât din perspectiva poziție în grilă, cât și din perspectivă financiară, mult mai aproape de ceea ce cu toții ne dorim pentru societatea noastră. Aceste demersuri, aceste eforturi care se fac vor fi dublate de faptul că la data de 1 septembrie, când Parlamentul României își reia activitatea, discuțiile pe noua lege a salarizării să fie purtate cu celeritate, pentru a o adopta cât mai curând”, a precizat Dan Cărbunaru.
Termenul la care ar putea intra în vigoare noile grile din legea salarizării ar putea fi 1 ianuarie 2024.
Începe programul Rabla din septembrie 2023
Ministrul Mediului a anunţat alocarea a aproape 500 de milioane de lei pentru sesiunea de toamnă a programelor „Rabla Clasic” şi „Rabla Plus”, care debutează pe 1 septembrie.
„România s-a angajat să scoată de pe străzile ţării noastre un sfert de milion de rable până în anul 2026, ne referim la acele maşini mai vechi de 15 ani. La data de 1 septembrie vom deschide acest program. Vom aloca pentru ‘Rabla Clasic’ un buget de 222 de milioane de lei, dintr-un total de 560 de milioane pentru acest an, la fel cum pentru ‘Rabla Plus’, finanţarea autoturismelor electrice, avem 272 de milioane de lei, dintr-un buget total de 780 de milioane”, a declarat recent ministrul Mediului, Mircea Fechet.
Schimbare de plan pentru pachetul de măsuri pregătit de Guvernul condus de Marcel Ciolacu. Executivul nu le va mai adopta în ședință, ci va merge cu legile direct în Parlament.
Guvernul vrea să crească de la 1 octombrie salariul minim brut pe economie, de la 3000 de lei, cât este în prezent, la 3300 de lei. De asemenea, se are în vedere și majorarea salariului minim în construcții, de la 4000 de lei brut, la 4500 de lei.
Guvernul nu va mai adopta schimbările fiscale în ședință, ci va merge cu ele direct în Parlament
Angajații din construcții și agricultură ar urma să plătească contribuții la sănătate, tot de la 1 octombrie. Și IT-iștii sunt luați în vizor. Cei cu salarii mai mari de 10.000 de lei brut lunar vor fi impozitați cu zece la sută impozit pe venit. De asemenea, ar urma să fie eliminate și tichetele de vacanță pentru bugetarii care au salarii mai mari de 10.000 de lei.
Coaliția este presată de Comisia Europeană să ia măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare, pentru a limita deficitul și pentru a nu fi suspendate fondurile europene.
Reprezentanții Guvernului s-au angajat, în discuțiile informale cu oficialii europeni, să vină în următoarea perioadă cu o serie de măsuri care să crească veniturile statului și să mai stăvilească cheltuielile, pentru a nu fi suspendate fondurile europene, pe motiv de deficit excesiv.
