Trupele și sistemele grele de armament vor putea circula liber, fără restricții, între statele aliate în toată Europa, de la mijlocul acestui an.
NATO vrea să construiască o reţea de hub-uri logistice în Europa, care să permită dislocarea rapidă a trupelor aliate şi a echipamentelor militare ca răspuns la posibile ameninţări, scrie „The Times“.
Iniţiativa Alianţei a fost numită „Schengenul militar“ deoarece ar urma aceleaşi principii ca ale Zonei Schengen pentru că ar permite libera circulaţie, deşi s-ar concentra pe personalul militar şi pe echipamente. Discuţiile despre această iniţiativă au început în urmă cu ceva timp şi este posibil să se concretizeze la summitul NATO din iulie 2024.
Responsabilii militari au decis să ia aceste măsuri după ce au ajuns la concluzia că sarcina de a desfășura rapid forțe de până la dimensiunea unei divizii cu aproximativ 20.000 de soldați, precum și dislocarea de muniție, combustibil, piese de schimb și provizii, a devenit o adevărată provocare în acest context de securitate cu grad crescut de risc.
Concret, forţele NATO se confruntă, în acest moment, cu mai multe probleme când vine vorba despre dislocarea trupelor şi echipamentelor militare, de la notificarea în prealabil a livrării de muniţie până la un număr-limită al convoaielor militare care pot fi transferate dintr-o ţară în alta. Rob Bauer, şeful comitetului militar al NATO, s-a arătat îngrijorat, în interviul acordat „The Times“, faţă de aceste reguli: „Avem prea multe reguli şi prea puţin timp. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a ajuns un război de uzură – iar un război de uzură este şi un război de logistică“, a spus acesta.
Zece vagoane de muniție pe zi numai pentru obuziere
Problema logistică este deja una considerată gravă la comandamentul de la Bruxelles. „Este vorba despre cum ajungem în Europa mai repede şi cum transportăm echipamente grele, precum tancuri, şi trupe“, a declarat Jens Stoltenberg, despre acest subiect, la o conferinţă de presă din Lituania. Acesta a subliniat, de asemenea, provocările logistice intrinsece care vin odată cu mobilitatea militară, având în vedere tipurile diferite de teren din Europa. Iniţiativa NATO se va adresa, astfel, limitărilor de infrastructura şi lipsurilor feroviare care împiedică dislocarea rapidă a trupelor.
Conform unor surse militare, având în vedere experiența războiului din Ucraina, numai consumul zilnic de obuze ar fi de cel puțin 7.000 de unități. Ținând cont că fiecare lovitură cântărește în jur de 70 de kilograme, un mic calcul ne arată că zilnic militarii ar trebui aprovizionați cu cel puțin 490 de tone de muniție pe un lanț logistic bine pus la punct. Asta însemnă cam zece vagoane de tren, dar nu am luat în calcul că militarii mai au nevoie și de alte muniții (pentru armamentul individual, antitanc sau antiaerian), provizii de hrană, dar și de alte echipamente.
Infrastructura de transport este la pământ
Expertul militar Aurel Cazacu a declarat pentru „Adevărul“ că pentru România „Schengenul militar“ este de importanță strategică mai ales din cauza infrastructurii de transport deficitare de la noi. „Practic, am putea anula oarecum handicapul pe care îl avem în domeniul transporturilor. Pe calea ferată, cu mici excepții, suntem la pământ, viteze medii de 20 de kilometri pe oră, mai rău ca în perioada interbelică, probabil. Francezilor le-au trebuit zece zile, dintre care jumătate prin România, să aducă un batalion de tancuri atunci când s-a înființat grupul de luptă de la Cincu. Procentul de linie degradată este peste 70 la sută. Păi, ce facem, dacă pe timp de pace facem zece zile? Pe timp de război, aliații ar ajunge prea târziu pentru noi. La rutier stăm chiar mai rău, poate. Nu avem poduri care să reziste la trailerele care transportă tancuri, dăm ocoluri de zeci de kilometri. Apoi, nu avem o autostradă a Moldovei, care este de importanță strategică, mai ales dacă vorbim de o agresiune care vine din partea Rusiei. La fel poate fi catalogată și o șosea rapidă peste Carpați, care este abia la stadiul de proiectare“, spune Aurel Cazacu.
Prepoziționarea sistemelor de armament
Analistul militar spune că infrastructura de transport a României se poate reface cu fonduri UE și NATO. „Fonduri există, dar trebuie să și cerem. Sunt convins că la nivel UE și NATO responsabilii sunt conștienți că noi și polonezii apărăm Europa, dacă situația o cere. Practic, suntem în prima linie. Pentru asta trebuie să avem infrastructură, trebuie să ne ajute să o refacem. Numai astfel putem avea o poziție prin care descurajăm Rusia. Cred că este suficient să cerem pentru că oamenii știu că este o solicitare legitimă. Dacă nu cerem aceste fonduri, înseamnă că ținem cu rușii. Apoi, până la rezolvarea infrastructurii mai este o problemă. Avem nevoie de hub-uri logistice pe teritoriul nostru. Avem nevoie de o prepoziționare a sistemelor de armament Aliate. Pe militari îi transferi la noi rapid cu avioane, dar cu sistemele grele de armament (tancuri, blindate – n.red.) este mult mai greu, cum am explicat“, a mai subliniat Aurel Cazacu.
