Descoperirea unei rețele de influență coordonate de la Rusia, din care fac parte inclusiv candidați în alegerile din 9 iunie, a dat alarma în Europa.
Alarmă în UE. Rețeaua politicienilor europeni pe care Rusia îi trimite în Parlamentul European
Cu două luni înainte de alegerile europene, îngrijorarea crește la Bruxelles și în capitalele statelor membre cu privire la influența pe care Rusia o va exercita în procesul electoral.
Alarmă în Europa. Rețeaua politicienilor europeani pe care Rusia îi trimite în Parlamentul European
Votul pentru Brexit sau alegerea lui Donald Trump în 2016 – despre care au existat rapoarte privind influența rusească – sunt amintiri încă vii în mințile decidenților europeni. Mai recent, un deep-fake pare să fi deraiat alegerile din Slovacia, la sfârșitul lui septembrie 2023.
Cu doar două zile înaintea votului, o înregistrare audio a fost postată pe Facebook. Cele două voci se presupune că aparțineau lui Michal Šimečka, lider al partidului liberal Slovacia Progresistă și Monikăi Tódová de la cotidianul Denník N.
Ei păreau să discute despre cum să fraudeze alegerile, parțial prin cumpărarea de voturi de la minoritatea romă. În conformitate cu regulile electorale din Slovacia, postarea era greu de dezmințit pe scară largă, cu două zile înainte de alegeri, când se impune o perioadă de tăcere.
Mai mult, autorii au exploatat o lacună în politica gigantului Meta, care elimină doar videoclipurile falsificate, nu și pe cele audio.
Într-o cursă strânsă cu formațiunea liberală Slovacia Progresistă, falsul a putut asigura avansul decisiv pentru SMER, partid populist care a făcut campanie pentru încetarea sprijinului militar acordat Ucrainei.
Înainte de vot, comisara europeană Věra Jourová, responsabilă cu agenda digitală a UE, declara că alegerile din Slovacia sunt un test al vulnerabilității europene față de „arma de manipulare în masă de mai multe milioane de euro” folosită de Moscova pentru a se amesteca în alegeri. Ceea ce preocupă acum în cel mai înalt grad este influența rusă exercitată direct asupra unor politicieni și europarlamentari.
Vocea Europei în rusește
Un nou scandal a izbucnit după ce guvernul ceh a anunțat, la 27 martie, că a sancționat publicația Voice of Europe (Vocea Europei), cu baza la Praga, despre care a spus că face parte dintr-o rețea de influență rusă.
La rândul său, premierul belgian Alexander De Croo a confirmat că Rusia a abordat membrii Parlamentului European și „a plătit pentru a promova propagandă” însă nu a furnizat alte detalii.
În timp ce comisara Věra Jourová a caracterizat dezvăluirile drept „foarte îngrijorătoare”.
În legătură cu operațiunea de influențare, autoritățile cehe l-au supus sancțiunilor pe oligarhul ucrainean Viktor Medvedciuk, un aliat al președintelui rus Vladimir Putin, refugiat în Rusia, alături de un asociat al său pe nume Artem Pavlovici Marcevski.
Site-ul Voice of Europe a fost închis, din rațiuni legate de interesele securității Cehiei, potrivit guvernului. Potrivit presei cehe, unii dintre politicienii promovați în cadrul schemei ar fi separatistul belgian Filip Dewinter, candidații la Parlamentul European din partidul de extremă dreapta german
Alternative für Deutschland Petr Bystron și Maximilian Krah, olandezul Thierry Baudet, adept al teoriilor conspirației, foștii membri ai cabinetului ceh Cyril Svoboda și Jiri Paroubek și deputatul slovac Erik Kalinak de la partidul populist de stânga SMER al prim-ministrului Robert Fico.
În paralel, serviciile de securitate poloneze au efectuat percheziții în cadrul aceleiași anchete în capitala Varșovia și orașul Tychy din vestul țării.
Presa locală a citat declarația serviciilor de securitate potrivit căreia au fost confiscați 48.500 de euro și 36.000 de dolari.
Operațiunea anti-dezinformare vine după ce, la 6 februarie site-ul de investigații rusesc în exil The Insider a confirmat că liderii Ligii, partidul de extremă dreaptă din Italia, s-au întâlnit cu un agent al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB) în 2019.
Scandalul din jurul publicației Voice of Europe a relevat o întreagă rețea de influență rusească în Europa, cu puțin timp înainte de alegeri – Foto: Profimedia Images
Presa italiană scrisese mai demult despre întâlnirea care a avut loc la hotelul Metropol de la Moscova, dar investigația publicației ruse în exil a confirmat că unul dintre participanți era un membru al serviciilor secrete rusești, Andrei Karcenko, agent al Direcției a cincea a FSB.
Acest serviciu are funcția de „destabilizare a democrațiilor din străinătate” și este același care a angajat-o pe europarlamentara letonă Tatjana Ždanoka, judecată în țara ei pentru legăturile cu serviciile rusești.
Scandalul se mută în Parlamentul European
Toate acestea sunt motive suficiente pentru ca Bruxelles-ul să fie preocupat că partidele populiste extremiste își vor spori prezența în Parlamentului European după alegerile europene din 6-9 iunie. Unele sunt declarat pro-ruse, altele afișează doar suveranismul și naționalismul, dar pericolul de infiltrare de către serviciile rusești este același.
AfD din Germania, Reuniunea Națională a lui Marine Le Pen (Franța) și Partidul Libertății din Austria fac parte din grupul Identitate și Democrație din cadrul Parlamentului European. Este posibil ca acest grup să crească de la 60 de deputați la circa 90, după alegeri, și să devină al treilea ca mărime.
Parlamentul European urmează să dezbată cazul operațiunii de influență rusești în ultima sa sesiune din această legislatură. Printre eurodeputați începe să prindă contur ideea de a înființa o autoritate cu instrumente și capacități de investigație, care să lucreze în coordonare cu serviciile naționale, pentru a limita influențele rusești.
Cazul Tatjana Ždanoka, eurodeputata letonă acuzată că lucra pentru ruși, a generat deja, în februarie, o rezoluție a Parlamentului European de condamnare a amestecului Moscovei în procesele democratice ale Uniunii Europene.
Parlamentarii au cerut Comisiei și Consiliului să elaboreze un pachet legislativ de apărare a democrației pentru a lua măsuri urgente și pentru a înlătura numeroasele lacune din legislația UE privind finanțarea partidelor.
De asemenea, rezoluția cere un sistem de reglementare obligatoriu pentru marile platforme și pentru a intensifica apărarea cibernetică a UE împotriva posibilelor atacuri asupra sistemului electoral.
Instituțiile UE și statele membre sunt îndemnate să facă investiții semnificative și de durată în consolidarea rezilienței democratice și a statului de drept, inclusiv prin capacitățile de contrainformații ale UE.
Constatând că în aproape toate statele membre au fost descoperite rețele de spionaj rusești, eurodeputații invită statele membre să își consolideze eforturile și cooperarea, pentru a limita capacitățile militare ale Rusiei. Rezoluția salută faptul că mai multe țări UE au lansat comitete speciale de investigație dedicate combaterii influenței ruse.
Timpul până la alegerile europene este deja foarte scurt, mult prea scurt pentru a se putea lua decizii la nivelul blocului. Iar dezvăluirile de presă și chiar acțiunile serviciilor naționale nu pot oferi răspunsuri satisfăcătoare acestor provocări.
Tema va rămâne pe agenda viitorului Parlament European, unde prezența grupărilor infiltrate de serviciile ruse va crește semnificativ. Cât de semnificativ? Răspunsul este în mâinile alegătorilor europeni.
