Datoria globală, în continuă creștere, a ajuns la un nivel record de 307.000 de miliarde de dolari. Statele Unite, Italia și Marea Britanie ridică cele mai mari îngrijorări, au declarat mai mult de 20 de economiști de renume, foști politicieni și investitori mari pentru Reuters.
Datoria globală, în continuă creștere, sunt planuri credibile de cheltuieli, majorarea taxelor și creșterea economică ar putea împiedica prefigurarea unei noi crize economice în următoarea decadă.
Peste 80% din creșterea de 10.000 de dolari a datoriei globale din prima jumătate a anului provine din economiile dezvoltate, conform Institutului Financiar Internațional.
Nivelul de îndatorare record, ratele ridicate ale dobânzilor, costurile asociate schimbărilor climatice, îmbătrânirea populației și cheltuielile legate de sănătate și pensii, alimentează temeri cu privire la o posibilă criză pe piețele financiare în marile economii mondiale.
„Nu suntem departe de o criză a finanțelor publice”
Peter Praet, fost economist șef la Banca Centrală Europeană (BCE), a declarat că, deși datoria pare a fi sustenabilă încă, perspectivele sunt îngrijorătoare, având în vedere nevoile de cheltuieli pe termen lung.
„Puteți lua multe țări astăzi și veți vedea că nu suntem departe de o criză a finanțelor publice”, a spus Praet, care s-a alăturat BCE în timpul crizei datoriilor din 2011.
„Dacă apare un accident sau o combinație de evenimente, atunci vom intra într-un fel de proces dinamic advers, ceea ce reprezintă o posibilitate reală”, a mai adăugat el.
Necesitățile ridicate de finanțare și retragerea sprijinului băncilor centrale cresc incertitudinea privind prețurile pentru investitori, a declarat Sophia Drossos, economista-șefă a fondului de hedging Point72 Asset Management.
„Deficitul și nivelurile datoriei ne fac să ne simțim inconfortabil”, a declarat Daniel Ivascyn, directorul de investiții al PIMCO, care, potrivit Reuters, se arată reticent în a deține obligațiuni pe termen lung.
În perspectivă, „traiectoriile datoriei guvernamentale reprezintă cea mai mare amenințare la adresa stabilității macroeconomice și financiare”, a declarat Claudio Borio, șeful departamentului monetar și economic al Băncii pentru Reglementarea Internațională și Stabilitate.
Datoria se apropie sau depășește 100% din PIB în Marea Britanie, Statele Unite și Italia
Olivier Blanchard, cercetător principal la Peterson Institute for International Economics, s-a arătat cel mai îngrijorat de Statele Unite din cauza „procesului bugetar politic compromis” și a deficitelor primare ridicate.
„Cum se va încheia? Susțin că nu prin default, ci când piețele vor începe să-și reflecte preocupările în cotațiile Trezoreriei, printr-o criză politică și o ajustare potențial drastică”, a spus fostul economist-șef al FMI
Ray Dalio de la fondul de hedging Bridgewater Associates se așteaptă la o criză a datoriei SUA.
Un purtător de cuvânt al Trezoreriei SUA a evidențiat declarațiile recente ale secretarului Janet Yellen cu privire la deficitul bugetar și creșterea ratelor. Yellen a declarat, săptămâna trecută pentru Wall Street Journal, că guvernul se angajează să aibă o „politica fiscală durabilă” și că bugetul poate fi ajustat pentru a asigura acest lucru.
Pe de altă parte, atenționează experții, datoria Italiei de 2.400 de miliarde de euro este în centrul atenției în Europa, unde FMI a afirmat că datoriile mari expun guvernele la crize.
Scope Ratings a avertizat că Italia ar putea să nu fie eligibilă pentru un important program de cumpărare de obligațiuni al BCE.
Creșterea din nou a raportului datorie/PIB al Romei ar face mai probabilă o retrogradare. Acest lucru ar avea „ramificații semnificative” pentru sudul Europei, a declarat Jim Leaviss de la M&G Investments.
Ministrul Economiei, Giancarlo Giorgetti, a spus că nu se teme de o retrogradare, dar nu o poate exclude, în timp ce instituția pe care o reprezintă a refuzat să facă declarații cu privire la aceast fapt.
Creșterea economică redusă a menținut datoria italiană la un nivel ridicat, un risc valabil pentru întreaga Europă și Marea Britanie, unde planurile de „strângere a centurii” vor reduce investițiile publice.
„Dacă nu avem o perspectivă de creștere mai bună în Europa, atunci matematica sustenabilității datoriei arată destul de slab”, a spus Daleep Singh, economistul global șef la PGIM Fixed Income și fost consilier al președintelui american Joe Biden.
Ministerul Trezoreriei din Marea Britanie a declarat că este pe cale să reducă datoria și să crească economia cu reforme majore.
Dacă vom continua așa, vom avea o criză
Potrivit Reuters, cheltuielile eficiente, reformele și planurile de creștere sunt cheia. „Avem nevoie de mai multe investiții, nu mai puține”, a declarat profesorul Jonathan Portes de la King’s College London, economistul-șef al cabinetului britanic în timpul crizei financiare.
Împrumuturile sunt mai dificile atunci când dobânzile sunt mari, astfel încât guvernele trebuie să aibă planuri credibile. UE își revizuiește regulile fiscale, iar Partidul Laburist din Marea Britanie promite să impună în mod legal reforme ale Oficiului pentru Responsabilitatea Bugetară, cu privire la planurile fiscale și de cheltuieli.
Deși nepopulară, este necesară majorarea taxelor, în special în Statele Unite și Marea Britanie, și, inevitabil, reducerea cheltuielilor, au subliniat economiștii citați de Reuters, potrivit cărora întârzierea acestei măsuri va afecta capacitatea guvernelor de a răspunde la șocurile viitoare.
„Dacă vom continua să mergem înainte așa cum facem acum, vom vedea o criză în următoarea decadă”, a spus Moritz Kraemer, economistul-șef al LBBW, care a monitorizat retrogradările suverane europene ale S&P din 2011.
