În cei 20 de ani de la intrarea în NATO, Armata Română s-a dezvoltat, dar nu în ritmul care se impunea. Deși bani am avut, nu i-am cheltuit, susțin experții militari.
La 2 aprilie 2004 a fost arborat oficial drapelul României la NATO, iar în deceniile care au urmat, România a început să-și modernizeze Armata pentru a o aduce cât mai aproape de standardele Alianței. Nu îndeajuns, atrag atenția experții militari. Apoi, la nivelul trupelor, acestea au fost reduse de la peste 350.000 de persoane la 70.000, iar serviciul militar obligatoriu a fost suspendat, dar nu s-a introdus nimic în loc și acum avem o lipsă acută de rezerviști.
În prezent, Armata României are un efectiv de cel mult 80.000 de persoane, 70.000 militari şi 10.000 civili. Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a declarat recent că vrea să crească numărul efectivelor armatei la 100.000, dar nu au fost făcute demersuri legislative concrete şi nici nu au fost alocate fonduri suplimentare. În același timp, campaniile de recrutare dedicate rezerviștilor voluntari au eșuat lamentabil. Drept urmare, la capitolul rezerviști avem numai 60.000, cifră considerată total insuficientă pentru o capacitate robustă de răspuns militar în caz de criză. Totul după ce, în 2007, s-a suspendat pe timp de pace serviciul militar, dar nu s-au introdus servicii militare alternative care să fie atractive pentru tineri.
În cei 20 de ani de apartenență la NATO, Ministerul Apărării Naționale a rotit în teatrele de operaţii peste 50.000 de militari. Sigur, de fapt, numărul exact al acestor militari este mai mic deoarece mulți dintre ei au fost în mai multe rotații sau în mai multe teatre de operații. Trupele române s-au aflat în Afganistan încă dinaintea admiterii în Alianță, iar după 2003 aproape 30 de militari români au fost ucişi acolo. Alţi câţiva şi-au pierdut viaţa în alte misiuni internaţionale.
Ce vedete achiziționăm
La capitolul înzestrare se fac progrese, dar analiștii spun că acestea sunt mult prea mici. Drept urmare, conform monitorulapărării.ro, militarii români mai au în dotare tehnică sovietică în proporție de peste 70%. Cu toate astea, militarii români utilizează deja sisteme care au ajuns celebre în Ucraina. În primul rând, la capitolul HIMARS, România a achiziționat trei sisteme cu câte 18 instalaţii de lansare fiecare, incluzând, dar fără a se limita la acestea, muniţia, elemente de comandă- control, senzori, suport logistic, mentenanţă, echipamente criptografice şi cu regim special, precum şi serviciul de instruire a personalului la toate nivelurile necesare. HIMARS M142 reprezintă un vârf de tehnologie pe plan mondial, fiind unul dintre cele mai fiabile sisteme de acest tip. Deoarece România a cumpărat şi rachete balistice, cu raza de acţiune de 300 km, Forţele Terestre au cumpărat drone Bayraktar TB2 pentru a identifica obiectivele la peste 200 km.
Apoi, România cumpără 54 de tancuri de luptă Abrams M1A2 SEPv3, muniţie şi simulatoare pentru instruire, contractul fiind de 1,07 miliarde de dolari. Iar tranzacția ar putea fi suplimentată masiv până la o cotă la care vor fi suficiente astfel de mașini de luptă pentru a răspunde eficient în cazul unei agresiuni armate. Cel mai probabil este vorba de 300 de astfel de tancuri.
Ca o recapitulare, Forțele Terestre primesc investiții masive pentru sistemele HIMARS, 1 miliard euro, 227 transportoare Piranha 5, 1 miliard de euro, 3 sisteme drone turceşti Bayraktar TB2 (18 aeronave), 300 milioane de euro şi pentru un batalion de tancuri Abrams – 54 de tancuri, 1 miliard de euro.
Forțele Aeriene, pe drumul cel bun
Dacă ne referim la Forţele Aeriene, acestea se bazează pe cele patru sisteme PATRIOT, din care unul a fost operaţionalizat şi pe cele 19 aeronave F-16. Alte 30 de aeronave vor sosi în curând din Norvegia.
Militarii din Forţele Aeriene mai au în dotare şi aproximativ 60 de elicoptere Puma, din care unele au fost modernizate. Aproximativ 20 de aparate sunt în varianta SOCAT, care au la bord sisteme antitanc. În plus, RoAF au în derulare un contract pentru achiziţia a 7 sisteme de drone înarmate Watchkeeper (21 aeronave), cu 410 milioane de euro. Watchkeeper X este varianta de export a armatei britanice, fabricată de U-TacS, filiala britanică a Elbit Systems în cooperare cu Thales, și este un derivat al familiei de UAS-uri Hermes. Watchkeeper X este compatibil cu standardele NATO, permițând o interoperabilitate esențială cu NATO și cu alte forțe aliate.
În fine, la nivelul dotării, Forțele Navale stau cel mai prost. În principal, marinarii militari se bazează pe 3 fregate, 4 corvete şi 3 nave purtătoare de rachete, dar toate sunt vechi. Partea bună este că în curând vor fi livrate 4 instalaţii mobile de lansare NSM (Naval Strike Missile) și că va începe modernizarea navelor purtătoare de rachete și a fregatelor TIP 22 achiziționate din Marea Britanie. În același timp, un vânător de mine cu dotări moderne –inclusiv drone subacvatice – a ajuns deja la marinarii români, iar altul urmează să fie livrat.
Ce mai avem de făcut
Analistul militar Aurel Cazacu susține că în prezent cei de la putere fac prea puțin pentru dotarea militarilor. „Avem o Rusie care stă să vină peste noi și ne gândim de două ori când achiziționăm sisteme de armament? Păi asta este clar o trădare de țară. Ai 2,5% din PIB pentru Armată, dar cheltuiești numai 1,7%? Repet, vorbim de trădare de țară. Și asta pentru că o înzestrare modernă nu oferă numai descurajare, ci crește și încrederea populației și alimentează economia. Vorbim de un angrenaj interconectat. Apoi, trebuie neapărat să ne ocupăm de infrastructură, poduri, drumuri, căi ferate. Dacă se pune problema, aliații vor să vină să ne ajute, dar pe unde ajung cu blindate și tancuri de zeci de tone când podurile noastre stau să cadă? În fine, trebuie să continuăm reformarea personalului, a subofițerilor, pentru ei sunt veriga de legătură cu militarul de rând și această verigă nu trebuie să fie una stricată. Până la urmă, și factorul psihologic este unul foarte important pentru militar, nu trebuie umilit“, a precizat Aurel Cazacu.
