Romania nu a fost o destinatie favorita a banilor semi-anonimi din paradisurile fiscale, daca scoatem din lista Olanda, cel mai mare investitor strain la ora actuala.
Cam 6.000 de firme cu actionariat strain au primit infuzii de capital in valoare de peste 2,8 miliarde de euro din paradisurile fiscale, inclusiv din Cipru, marea problema a momentului. Aceste infuzii de capital, despre care nu stim daca este strain sau neaos, deghizat intr-o firma “scoica” de prin Belize, Bermude sau din Insulele Virgine Britanice in capital strain, acopera aproximativ 8,1% din totalul investitiilor straine directe din Romania.
Virginele (britanice) si…Dracula
Insulele Virgine Britanice sunt o destinatie favorita pentru 354 de companii romanesti cu capital strain, care au adus in tara investitii relativ modeste, de 320 de milioane de euro. Atractivitatea Virginelor Britanice consta in usurinta deschiderii unei afaceri, (pardon a unei cutii postale), taxe zero pe profit, venit, nici vorba de TVA si nu in ultimul rand lipsa oricaror reglemetari privind transparenta rezultatelor financiare.
De exemplu, din Insulele Virgine Britanice vin bani pentru o companie brasoveana cu nume vesel si sonor: “Acasa la Dracula SRL”. Suma primita este de aproape doua milioane de euro.
Gelsor, FNI si Sorin Ovidiu Vintu
Din Virginele Britanice s-a finantat Grupul Gelsor, odiniora fanionul financiar controlat de controversatul om de afaceri Sorin Ovidiu Vintu. In 2002, la doi ani dupa prabusirea zgomotoasa a Fondului National de Investitii (FNI), grupul Gelsor a primit doua injectii de capital “off-shore”: una in iunie, in valoare de 6 milioane de euro, alta in august, de 5,9 milioane de euro.
Insulele Virgine Britanice au fost folosite si de colosul petrolier Lukoil, care-si finanteaza companiile din Romania din acest paradis fiscal sau de catre actionarii rafinariei Astra Romana. Tot de acolo a venit, in februarie 2002, o finantare de 324.000 de euro pentru producatorul de mobila Elvila, dar se pare ca in mai 2005, teritoriul britanic din Marea Caraibelor ar fi fost abandonat in favoarea Ciprului.
Elvila a primit in primavara lui 2002 suma de 2,351 milioane de dolari (2,507 milioane de euro) din Cipru, iar in 2005 inca 2,765 milioane de euro tot de acolo.
O alta investitie interesanta din Virginele Britanice este aceea in EFG Eurobank Finance SA, bratul investitional al bancii grecesti cu acelasi nume.
Firma a primit, in august 2005 o injectie de 1,237 milioane de dolari (1.024 milioane de euro) din teritoriul britanic amplasat in Marea Caraibelor.
Si Sebastian Ghita, partener vremelnic al lui Vintu, repudiat insa de acesta, (elegant vorbind), a gasit utilitatea paradisurilor fiscale. Firma Asesoft International a primit, in martie 2011, o injectie de capital din Cipru, in valoare de 1,463 milioane de euro.
Preluarea controlului Petromservice, via Cipru, investigata de procurori
Si Petromservice, devenit dupa intrarea in insolventa PSV, a rulat bani prin Cipru. In octombrie 2005, Petromservice, pe atunci condus de Liviu Luca, a primit o injectie masiva de capital din Cipru in valoare de 15,531 milioane de dolari (12,912 milioane de euro). De altfel in 2006, firma cipriota Elbahold Industries controla aproape jumatate din capitalul companiei (49,35%), asociatia salariatilor inca 25% si alti actionari, firme sau persoane, restul.
Povestea acestei injectii de capital a fost obiectul unei investigatii a procurorilor, care considera ca, in 2005, Luca Liviu a devenit, in mod indirect, actionarul majoritar al S.C. Petromservice S.A. prin achizitia a 49,35% din actiunile societatii. “Achizitia s-a realizat prin intermediul companiei Elbahold Ltd (inmatriculata in Cipru), la care inculpatul avea calitatea de beneficiar real in sensul prevazut de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor si de Directiva 2005/60/CE”, arata dosarul procurorilor.
Este probabil unul dintre putinele cazuri in care o investitie dintr-un paradis fiscal este banuita a fi o inginerie financiara prin care sunt spalati bani.
Un elvetian “destept” misca banii prin Cipru
O alta investitie cipriota interesanta este cea in afacerea romaneasca a negustorului elvetian (!!!) de energie Buzmann Industries. Buzmann Industries a fost o companie care a intrat in istoria economica recenta a Romaniei prin afacerile sale controversate cu Hidroelectrica, de la care primea energie la un pret considerat mic.
Sediul companiei Buzmann Industries se afla in localitatea elvetiana Vevey pe strada Saint Antoine nr.7 inainte de preluarea, in 2007, de catre un alt grup energetic elvetian.
Despre Buzmann Industries se mai stie ca era reprezentata de Nicolas Guhl, dar se presupunea ca ar fi controlata de Bogdan Buzaianu, om de afaceri care detinea Energy Holdings, o alta firma specializata in tranzactii cu energie. Desi firma a disparut, a lasat amintiri vii: Comisia Europeana cerceteaza presupusa existenta a unui ajutor de stat catre companie, deghizat in contracte cu producatorul de energie Hidroelectrica la preturi mici.
Totusi, in lista investitiilor straine directe Buzmann industries a intrat in ianuarie 2007, cand a adus 1,765 milioane de dolari (1,362 milioane de euro) din…Cipru! In decembrie 2007 firma era preluata de elvetienii de la Aare-Tessin Ltd for Electricity (Atel), grup numit ulterior Alpiq. Infuzia cipriota de capital este totusi surprinzatoare pentru o firma care incheia anul 2006 cu o cifra de afaceri de 86,4 milioane de lei si un profit de 6,9 milioane lei.
Paradisul de sub talpile lui Mittal
Unele dintre companiile care au receptat investitii lansate din platformele libere de taxe ale paradisurilor fiscale sunt conglomerate straine.
Astfel, grupul Mittal Steel, cu sediul in orasul olandez Rotterdam, controlat de la Londra de miliardarul Lakshmi Mittal, a injectat intre 2003 si 2006 aproape 128 milioane de euro in combinatul siderurgic de la Galati, fostul Sidex, via Antilele Olandeze.
Tot din fostele Antile Olandeze a primit peste 11 milioane de euro, in acelasi interval, si producatorul de teava sudata din Iasi, controlat de grupul Mittal, acum Mittal Steel Iasi, care a intrat in istoria scandalurilor economice romanesti pe vremea cand se numea Tepro, inainte de preluarea de catre indieni.
Nu au fost singurele investitii ale colosului siderurgic in Romania, insa ulterior, grupul Mittal a injectat capital din Olanda dar si din Elvetia in afacerile sale romanesti.
De ce a abandonat grupul Mittal platforma fiscala din insulele Antile Olandeze? Explicatia este simpla, dar descrie si argumentele fiscale care fac din Olanda un potential paradis fiscal: in octombrie 2010 Antilele Olandeze au incetat sa existe. Fost dominion al Olandei, insulele din Caraibe cunoscute sub nunele Antilele Olandeze au primit un nou statul politic: Curaçao si St Maarten au devenit “teritorii autonome” incluse in interiorul statului olandez, cu un statut fiscal similar cu cel al Arubei.
Olanda e cel mai mare investitor…din paradis?
Totusi, Olanda si-a intarit reputatia de paradis fiscal starnind enervarea partenerilor din zona euro. Olanda este cel mai mare investitor din Romania, cu peste 7 miliarde de euro, si al cincilea din lume, cu 951 miliarde de dolari in 2010. Chiar daca nu ar beneficia de asa numitul sandvis olandez, in care holdingurile cu sediul in Olanda pot deschide operatiuni in zone prietenoase fiscal, cum ar fi fostele Antile, tot ar merita investitia in partea continentala olandeza.
In parlamentul olandez se duc batalii aprige pentru a renunta la ambiguitatile fiscale ale teritoriilor sale. De ce are Olanda un climat financiar favorabil, in ciuda faptului ca impoziteaza profiturile cu 25%, ceea ce nu e putin?
In primul rand deoarece impozitul pe dividende si pe dobanda este foarte mic, uneori zero, pornind de la principiul evitarii duble impozitari, lucru de altfel adevarat si sanatos din punct de vedere economic. In plus, reputatia Olandei este extrem de buna, o tara unde coruptia nu este o problema, lucru extrem de atragator pentru marile corporatii.
Nu in ultimul rand, castigurile din drepturi de proprietate intelectuala sunt fiscalizate extrem de favorabil. Cei de la Rolling Stones stiu asta. Nu sunt singurii: avem si noi lista noastra de “investititii straine directe” olandeze plasate de personaje mai mult decat cunoscute pe plan local.
Esecul paradisului fiscal cipriot a starnit emotii si a resuscitat indignarea europenilor.
Comisia Europeana a evaluat costurile evaziunii fiscale si a evitarii elegante a platii impozitelor, via paradis fiscal, la aproximativ un miliard de euro anual. Ca atare, Comisia a recomandat statelor membre sa adopte urgent masuri pentru a stopa hemoragia banilor si sa alcatuiasca liste negre cu paradisurile fiscale. Va fi insa un razboi complicat, care ar putea dura 100 de ani, pana intr-un moment in care sistemele fiscale nationale vor intelege avantajul taxelor mici.
