Polonia se îndreaptă spre urne într-o cursă prezidențială cu mize mari, care ar putea înrăutăți peisajul politic. Rezultatul de duminică va testa puterea guvernului pro-UE al Poloniei în fața unui val naționalist în creștere.
Polonia alege un nou președinte
Polonia va desfășura duminică, 18 mai, primul tur al alegerilor prezidențiale, un eveniment care va pregăti terenul pentru un vot esențial în ceea ce privește aspirațiile guvernului pro-european de a-și implementa agenda reformistă.
Coaliția condusă de premierul Donald Tusk a preluat puterea în 2023, angajându-se să abroge anumite măsuri din domeniul justiției adoptate de guvernul anterior al partidului Lege și Justiție (PiS). Criticii, inclusiv cei din Bruxelles, au susținut că aceste măsuri au subminat statul de drept
Numai că, eforturile lui Donald Tusk au fost blocate de fostul său aliat naționalist, președintele Andrzej Duda, care are dreptul de veto asupra legislației.
Tot ce trebuie să știți despre alegerile prezidențiale de la polonezi
Alegătorii vor alege președintele pentru un mandat de cinci ani printr-un sistem în două tururi. Dacă niciun candidat nu obține mai mult de 50% din voturi în primul tur, un al doilea tur de scrutin va avea loc pe 1 iunie, între primii doi candidați.
La fel ca în România, președinții pot avea maximum două mandate, iar al doilea mandat al lui Andrzej Duda se va încheia pe data de 6 august. Este important de menționat că secțiile de votare se deschid la ora locală 7:00 a.m. (08:00 ora României) și se închid la ora 9:00 p.m. (10:00 p.m.) pe 18 mai.
Aproximativ 29 de milioane de persoane sunt așteptate să participe la vot. Exit-poll-urile vor fi publicate la scurt timp după încheierea scrutinului, iar rezultatele parțiale vor fi disponibile în noaptea de duminică spre luni.
Cine sunt candidații de la alegerile prezidențiale din Polonia
Rafal Trzaskowski, în vârstă de 53 de ani, ocupă funcția de primar al Varșoviei din 2018. În 2020, a fost învins la limită de Andrzej Duda în alegerile prezidențiale.
Printre principalele sale propuneri se numără: creșterea cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB, liberalizarea legislației privind avortul, dezvoltarea industriei poloneze de armament și tehnologie, precum și consolidarea poziției Poloniei în Uniunea Europeană.
Candidatul Coaliției Civice (KO), Rafal Trzaskowski se menține pe primul loc în sondaje înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale din Polonia.
Karol Nawrocki, în vârstă de 42 de ani, este susținut de partidul naționalist Lege și Justiție (PiS), care a pierdut puterea în fața lui Tusk în 2023. Între 2017 și 2021, el a condus Muzeul celui de-al Doilea Război Mondial din Gdansk, situat în nordul Poloniei, iar în prezent ocupă funcția de director al Institutului de Memorie Națională din Polonia.
Nawrocki militează pentru taxe mai mici, retragerea din Pactul privind migrația și Green Deal-ul Uniunii Europene și critică extinderea drepturilor pentru cuplurile LGBT.
La fel ca Trzaskowski, intenționează să aloce 5% din PIB pentru apărare. În acest moment, ocupă locul al doilea în sondaje.
Cine este candidatul extremei drepte din Polonia
Candidatul extremei drepte, Slawomir Mentzen, în vârstă de 38 de ani, este directorul unei firme de consultanță fiscală și se face remarcat prin criticile sale vehemente la adresa reglementărilor guvernamentale.
Printre principalele sale propuneri se numără reduceri semnificative ale impozitelor, retragerea din acordul european Green Deal și opoziția față de extinderea drepturilor pentru persoanele homosexuale.
Mentzen consideră că Polonia ar trebui să se abțină de la asumarea unor responsabilități militare sau financiare excesive în conflictul dintre Ucraina și Rusia. Își propune să prioritizeze suveranitatea Poloniei. În prezent, ocupă locul al treilea în sondaje.
Un fost jurnalist, candidat la prezidențiale
Szymon Holownia, în vârstă de 48 de ani, este președintele camerei inferioare a parlamentului polonez. Anterior, a activat ca jurnalist și prezentator de televiziune. El a fondat mișcarea politică Polska 2050, o grupare de centru care face parte din coaliția de guvernare.
Printre principalele sale propuneri se numără promovarea dezvoltării regionale, îmbunătățirea transportului public și creșterea accesului la locuințe la prețuri accesibile.
Szymon Holownia își propune, de asemenea, să reducă birocrația, să sprijine întreprinderile poloneze și să dezvolte capacitățile interne de producție de armament ale țării.
Stânga, reprezentată de trei candidați
La alegerile prezidențiale din Polonia, se află în competiție trei candidați de stânga. Printre aceștia se numără Magdalena Biejat, în vârstă de 43 de ani, vicepreședinte al Senatului, care beneficiază de cea mai mare susținere.
Biejat este un susținător vocal al drepturilor femeilor și ale minorităților, pledând pentru restabilirea accesului la avort, după ce această procedură a fost aproape complet interzisă sub conducerea partidului PiS. Propunerile sale se axează pe reducerea sărăciei, creșterea salariilor în sectorul public și facilitarea accesului la locuințe.
Programul său se aseamănă cu cel al lui Adrian
Zandberg, în vârstă de 45 de ani, liderul partidului Razem (Împreună). Celălalt candidat de stânga este Joanna Senyszyn, o academiciană de 76 de ani, deputat și fost membru al Partidului Muncitoresc Unit din Polonia, care a guvernat țara până la prăbușirea comunismului, potrivit reuters.com
