Germania își reorganizează armata și o dotează cu o comandă operațională unificată. Iar forța specializată în război electronic, operațiuni cibernetice, recunoaștere și protecția infrastructurilor electronice va intra în structura militară.
„Este vorba de a pregăti armata germană cu adevărat pentru război”, a justificat ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, remodelarea Busdewehr-ului pe care a prezentat-o public la Berlin.
Germania își reorganizează armata
În acest scop, a anunțat crearea unui comandament operațional unificat și reorganizarea forțelor armate în patru ramuri. Pe lângă trupele terestre, aviația și marina, forța de informare și spațiu cibernetic (CIR), specializată în război electronic, operațiuni cibernetice, recunoaștere și protecția infrastructurilor electronice, va intra și ea în structura militară.
Până acum armata germană avea un comandament operațional la Schwielowsee, lângă Potsdam, pentru a planifica și controla operațiuni în străinătate, precum actuala misiune din Africa de Vest sau fregata „Hessen” din Marea Roșie.
Pe de altă parte, la Berlin există un comandament teritorial de apărare națională în care este elaborat și planul operațional (OPLAN), activ în situații de catastrofă.
Cele două au sarcini foarte diferite, cu posibile suprapuneri pe care Pistorius vrea să le elimine, iar niciunul dintre ele nu este cu adevărat specializat în apărarea națională în caz de agresiune, posibilitate atât de îndepărtată până la începutul invaziei Ucrainei încât fusese exclusă din prioritățile operaționale.
Deciziile, centralizate în mâinile lui Pistorius
Această restructurare centralizează deciziile în mâinile lui Pistorius, elimină dificultățile de coordonare între trupele răspândite pe teritoriul german sau în străinătate și introduce mai eficient cerințele structurilor supranaționale, precum UE sau NATO, în lanțul de comandă și decizii.
În noiembrie anul trecut, la conferința Bundeswehr, Pistorius proclama deja „capacitatea de război drept noua şi cea mai mare prioritate de acțiune” în noile sale linii directoare de politică de apărare. El l-a însărcinat pe inspectorul general Carsten Breuer și pe secretarul de stat de ramură să examineze structurile militare din Germania și să comande în mod explicit pozițiile din această nouă perspectivă.
Noua structură este rezultatul acestei revizuiri, ca o adaptare la noile nevoi ale armatei și reorientarea către Apărare cu structuri mai flexibile, mai agile și mai eficiente.
„Situația de amenințare din Europa s-a înrăutățit. Ne confruntăm cu provocările rezultate. Aceasta include reformarea Bundeswehr-ului nostru, astfel încât să fie într-o poziție optimă, mai ales în caz de apărare. Ar trebui să fie clar pentru toată lumea: ne apărăm țara și aliații. Nimeni nu ar trebui să se gândească să ne atace”, a spus Pistorius.
„Sunt conștient că reforma va cere mult de la soldații și angajații noștri civili în următoarele luni. Prin urmare, mulțumirile mele cele mai sincere tuturor. Împreună vom crea un punct de cotitură”.
Armata din Germania, un „nou început”
Pistorius a vorbit despre un „nou început” pentru armata germană, datorită căruia va fi acum „mai operațională, mai rapidă și mai eficientă, sub o singură mână, care să permită ministerului să ia decizii mai multe și mai bune”.
Obiectivul lui e „să restructureze structurile militare în așa fel încât acestea să fie într-o poziție optimă atât pentru situații de urgență cât și pentru evenimente de apărare sau pentru evenimente de război”. Situația periculoasă din Europa s-a înrăutățit. „Prin acest pas clarificăm că nimeni nu ar trebui să aibă ideea să ne atace, ca zonă NATO pe deplin operațională”.
„Ne-am gândit și la reintroducerea serviciului militar obligatoriu”, a subliniat ministrul Pistorius, care speră să prezinte la sfârșitul lunii aprilie o imagine de ansamblu asupra posibilelor modele. Personal, este orientat către un sistem asemănător cu cel al modelelor nordice, proiect la care lucrează deja și pe care și-ar dori să-l vadă aprobat și în vigoare în 2025.
Așa-numita „ofensivă de personal” a Bundeswehr nu a progresat în ultimii ani, iar numărul soldaților a scăzut recent la 181.500, în ciuda recrutării mai mari. Dar chiar și modelele nordice încep să se dovedească insuficiente pentru noua situație de securitate. Guvernul norvegian tocmai a anunțat că va crește numărul-țintă de recrutări anuale de la 9.000 la 13.500 pe an, deși admite că va dura timp pentru a-l implementa pe deplin.
(Articol de Rosalía Sánchez, ABC; Traducerea: Rodezia Costea, RADOR RADIO ROMÂNIA)
