Președintele României, Klaus Iohannis, a declasificat și publicat, miercuri, informațiile prezentate de SRI, SIE, MAI și STS în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, din data de 28 noiembrie 2024, cu privire la campania în mediul online pentru candidatul independent Călin Georgescu.
Klaus Iohannis declasifică informațiile din CSAT despre Călin Georgescu
Trebuie precizat că Hotărârea adoptată de membrii CSAT în ședința din data de 28 noiembrie 2024 a fost transmisă, la finalul ședinței, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Autorității Electorale Permanente, Biroului Electoral Central, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerului Justiției și Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații pentru a întreprinde de urgență demersurile necesare, conform competențelor legale, în vederea clarificării aspectelor prezentate în ședința CSAT.
Klaus Iohannis execută ce îi cere Elena Lasconi. CSAT a declasificat documentele despre campania lui Călin Georgescu
Potrivit documentelor desecretizate, Georgescu a beneficiat de o „campanie coordonată în special pe platforma TikTok” și din care a făcut parte o rețea de 25.000 de conturi.
Cetățeanul român Bogdan Peșchir a fost implicat în finanțarea promovării lui Călin Georgescu pe Tiktok, potrivit documentelor. De asemenea, a fost identificat un tipar acțional similar identificat la nivelul Ucrainei activ în perioada premergătoare inițierii agresiunii de către Federația Rusă. În concret, campania informațională „Echilibru și verticalitate” este identică cu campania „Frate lângă Frate” derulată de Federația Rusă în Ucraina, arată documentele.
„Rusia a depus eforturi constante pentru accesarea unor categorii cât mai largi de audiență, prin extinderea infrastructurii online (portofoliul variat de canale de diseminare: vectori oficiali, formatori locali și rețele de troli) și diversificarea tehnicilor de răspândire a narativelor (pro-ruse, cu accentul pe distribuirea lor la nivel local, ex. coordonarea mesajelor, creșterea cantității și calității conținutului multimedia, inclusiv realizat prin intermediul softurilor de inteligență artificială; deturnarea și crearea de hashtag-uri, preponderent pe rețeaua X).
Se menține interesul Moscovei pentru creșterea șanselor candidaților proruși, de extremă dreapta, antisistem, „pacifiștilor” și reprezentanților mișcărilor naționaliste. În viziunea Kremlinului, extrema dreaptă europeană este receptivă față de Moscova și se află pe un trend ascendent de popularitate.
Tehnici și proceduri:
crearea și consolidarea unor rețele extinse de platforme online și canale/grupuri pe rețelele de socializare;
dezvoltarea de rețele de sprijin pro-Kremlin, care să acționeze ulterior ca vectori de promovare a narativelor ruse, cu accent pe formatori de opinie locali cu vizibilitate/viziuni eurosceptice;
diversificarea metodelor de eludare a măsurilor occidentale;
organizarea de evenimente culturale dedicate valorilor/politicilor ruse;scoaterea din context a unor declarații ale oficialilor europeni;alimentarea unor teorii conspiraționiste;fabricarea de conținut deepfake pentru defăimarea unor candidați incomozi.
Klaus Iohannis execută ce îi cere Elena Lasconi.
România este percepută de centrele de decizie de la Moscova ca stat inamic (neprieten). Potrivit datelor noastre, Moscova adoptă o politică de descurajare activă față de România. În viziunea Rusiei, țara noastră:
„Provoacă și amenință” securitatea Rusiei prin potențialul militar NATO și american găzduit;
„Vrea să-și rezolve problemele economice pe seama Rusiei” (problematica Tezaurului);
Reprezintă un concurent direct în Republica Moldova”.
În documentul SRI:
”Ascensiunea acestuia în sondajele de opinie a fost determinată de o campanie coordonată pentru creșterea popularității, amplificată cu 2 săptămâni înainte de data scrutinului, în special pe platforma TikTok, care a reușit să-i asigure victoria în primul tur, cu 22,94%. Călin Georgescu se afla la un nivel de notorietate foarte scăzut cu câteva săptămâni înainte de scrutin. În sondaje din perioada 30 octombrie – 5 noiembrie, asupra intenției de vot, candidatul Călin Georgescu era cotat la sub 1%. În sondaje din perioada 15-20 noiembrie, acesta a fost clasat pe locul 6, cu 6,2% intenție de vot, iar în perioada 20-21 noiembrie, sondajele îl cotau pe Călin Georgescu la 10,6%.
Rețeaua de conturi asociată direct campaniei lui Călin Georgescu a fost formată inițial din 25.000 de conturi la nivelul platformei TikTok, care au devenit foarte active cu două săptămâni înaintea datei scrutinului electoral. Campania de promovare a fost o organizare deosebit de bună, numărul urmăritorilor crescând semnificativ. (…) Prezintă o importanță deosebită faptul că nu au fost utilizate resurse tehnice comune și nu au fost observate adrese IP partajate (IP sharing). Concret, conturile de TikTok în cauză au avut alocate adrese IP unice, ceea ce denotă un mod de operare menit să îngreuneze activitățile de identificare a amplorii rețelei pe baza utilizării unei infrastructuri comune (aspect caracteristic rețelelor de boți)”.
În documentul SRI:
„Călin Georgescu a beneficiat de un tratament preferențial la nivelul platformei TikTok, deoarece conținutul postat de acesta nu a fost marcat ca aparținând unui candidat, aspect ce a favorizat diseminarea în masă, videoclipurile publicate nefiind asociate oficial cu campania electorală.
Concluziile analizei actuale relevă următoarele:
Activitatea conturilor ar fi fost coordonată de către un actor statal, care ar fi utilizat un canal alternativ de comunicare pentru „rostogolirea” mesajelor pe platformă. Cei implicați în campania de promovare a celui în cauză dovedesc o cunoaștere foarte bună a politicilor de securitate ale TikTok, având know-how-ul necesar pentru eludarea acestora. În spate se află o firmă foarte bună de digital marketing.
Creșterea conturilor nu a fost organică (similară unor evenimente virale naturale), astfel că TikTok apreciază că, practic, sunt voluntari coordonați („mass guerrilla political campaign” sau „forță brută de atac în cybersecurity”)”.
Documentele declasificate sunt următoarele:
Document CSAT Ministerul Afacerilor Interne
Document CSAT Serviciul de Informații Externe
Document CSAT Serviciul Român de Informații I
Document CSAT Serviciul Român de Informații II
Document CSAT Serviciul de Telecomunicații Speciale
