Legenda bisericii unde Papa Francisc va fi înmormântat. D sâmbătă, 26 aprilie, fostul Suveran Pontif, care a decedat în a doua zi de Paște, se va odihni pentru totdeauna în Biserica Santa Maria Maggiore – Sf. Maria cea Mare – una dintre cele patru bazilici papale din Roma.
Papa Francisc va fi înmormântat, sâmbătă, 26 aprilie, ceremonia urmând a începe de la ora 11.00 a României. Spre desoebire de majoritatea predecesorilor săi, Suveranul Pontif decedat luni, la vârsta de 88 de ani, a ales ca loc al odihnei eterne Biserica Santa Maria Maggiore în detrimentul Basilicii Sf. Petru. Va fi primul Papă îngropat aici, din 1669 încoace.
Legenda bisericii unde Papa Francisc va fi înmormântat. 7 Suverani Pontifi au fost îngropați aici
În testamentul Papei Francisc redctat încă din 2022 și dat publicității de Vatican după moartea acestuia, fostul lider al Bisericii Catolice își exprima dorința de a fi înmormântat în Biserica Santa Saria Maggiore din Roma.
„Am încredințat viața mea și slujirea mea preoțească și episcopală Maicii Domnului nostru, Preasfânta Maria. De aceea, cer ca rămășițele mele pământești să se odihnească așteptând ziua învierii în bazilica papală Santa Maria Maggiore.
Doresc ca ultima mea călătorie pământească să se încheie chiar în acest sanctuar marian străvechi, unde mergeam pentru rugăciune la începutul și sfârșitul oricărei călătorii apostolice ca să-i înmânez cu încredere intențiile mele Maicii Neprihănite și să-i mulțumesc pentru grija docilă și maternă”, scria Francisc în ultima sa dorință testamentară, conform vaticannews.va.
El indica și locul viitorului său mormânt, cerând, de asemenea ca pe el să fie scris, simplu, doar Franciscus.
„Cer ca mormântul meu să fie pregătit în nișa navei laterale, dintre Capela Paulină (Capela icoanei Salus Populi Romani) și Capela Sforza, din bazilica papală menționată, după cum este indicat în atașatul adiacent.
Mormântul trebuie să fie în pământ, simplu, fără vreun ornament special și cu o singură inscripție: Franciscus”, mai nota regretatul Papă în testamentul său.
x
Capela Paulină din Biserica Sfânta Maria cea Mare, zona în care a fost pregătit mormântul Papei Francisc – Foto: Profimedia Images
Papa Francisc va fi primul Suveran Pontif din ultimii 376 de ani care va fi înmormântat în această bazilică ridicată încă din primele secole ale creștinismului, Ultimul episcop al Romei – unul dintre titlurile papilor – îngropat aici a fost Papa Clement IX (1600–1669).
În total, șapte Papi își dorm aici somnul de veci, potrivit basilicasantamariamaggiore.va. În afară de Clement IX, aceștia sunt:
Papa Honorius III (1150–1227) – mormântul său nu mai este vizibil;
Papa Nicolae IV (1227–1292);
Papa Sixtus V (1521–1590) – cunoscut pentru reformele administrative și urbanistice făcute la Roma;
Papa Clement VIII (1536–1605), cel care a promovat edițiile revizuite ale Bibliei și ale altor texte liturgice;
Papa Paul V (1552–1621) – a comandat Capela Paulină, unde se află și mormântul său;
Sfântul Papa Pius V (1504–1572) – celebru pentru implementarea Conciliului de la Trento și pentru victoria de la Lepanto din 1571, asupra armatei Imperiului Otoman.
De asemenea, tot în Santa Maria Maggiore este îngropat și marele arhitect și sculptor al Renașterii italiene, Gian Lorenzo Bernini (1598–1680), cel care a conceput Piața Sfântului Petru. Mormântul său modest se află în Cappella della Madonna, lângă altarul principal.
În plus, aici se află și relicvele Sfântului Ieronim, traducătorul Bibliei în latină (Vulgata), dar și cele ale Sfântului Matei Apostolul.
Papa Francisc, primul Suveran Pontif îngropat aici în ultimii 376 de ani
Motivul acestei alegeri a fost explicat chiar de către Papa Francisc într-un interviu, acesta fiind devotamentul său imens pentru Fecioara Maria şi ataşamentul special pentru această biserică din capitala Italiei.
Suveranul Pontif mai mărturisea că obişnuia să frecventeze această biserică încă de pe vremea când era Arhiepiscop de Buenos Aires, în timpul unei vizite făcute la Roma.
Icoana Fecioarei cu Pruncul, „Salus Populi Roman”, la care se ruga adesea Papa Francisc – Foto: basilicasantamariamaggiore.va
Aici se află și o faimoasă icoană a Fecioarei cu Pruncul, „Salus Populi Roman”, care îi era extrem de dragă şi pe care a vizitat-o de peste o sută de ori de când era Pontif.
Pe de altă parte, legătura profundă a Papei Francisc cu Basilica Santa Maria Maggiore ţine şi de circumstanţele istorice potrivit cărora, chiar în această biserică, Ignatius de Loyola, fondatorul ordinului iezuit de care aparţinea Francisc, a celebrat prima sa liturghie, la Crăciunul din anul 1538.
Cu o primă construcție înălțată de împăratul Constantin cel Mare, actualul lăcaș de cult a fost construit în timpul Papei Sixtus al III-lea, după ce în anul 431 Sinodul de la Efes a proclamat-o pe Fecioara Maria ca „Născătoare de Dumnezeu“, ceea ce a dus la o înflorire a cultului marian.
Construcția a fost ridicată între anii 432-440 și este păstrată până în prezent. În secolul al V-lea, Papa Grigore cel Mare a așezat în această biserică icoana „Salus populi Romani”, dedicată Fecioarei Maria, ocrotitoarea poporului Romei.
Fațada actuală a bazilicii a fost realizată în stil neoclasic de arhitectul florentin Ferdinando Fuga în 1750.
Icoana Fecioarei cu Pruncul, „Salus Populi Roman”, la care se ruga adesea Papa Francisc – Foto: basilicasantamariamaggiore.va
Aici se află și o faimoasă icoană a Fecioarei cu Pruncul, „Salus Populi Roman”, care îi era extrem de dragă şi pe care a vizitat-o de peste o sută de ori de când era Pontif.
Pe de altă parte, legătura profundă a Papei Francisc cu Basilica Santa Maria Maggiore ţine şi de circumstanţele istorice potrivit cărora, chiar în această biserică, Ignatius de Loyola, fondatorul ordinului iezuit de care aparţinea Francisc, a celebrat prima sa liturghie, la Crăciunul din anul 1538.
Cu o primă construcție înălțată de împăratul Constantin cel Mare, actualul lăcaș de cult a fost construit în timpul Papei Sixtus al III-lea, după ce în anul 431 Sinodul de la Efes a proclamat-o pe Fecioara Maria ca „Născătoare de Dumnezeu“, ceea ce a dus la o înflorire a cultului marian.
Construcția a fost ridicată între anii 432-440 și este păstrată până în prezent. În secolul al V-lea, Papa Grigore cel Mare a așezat în această biserică icoana „Salus populi Romani”, dedicată Fecioarei Maria, ocrotitoarea poporului Romei.
Fațada actuală a bazilicii a fost realizată în stil neoclasic de arhitectul florentin Ferdinando Fuga în 1750.
Dar apariția bazilicii își are originea într-o legendă potrivit căreia Fecioara Maria ar fi indicat locul construcției printr-o ninsoare miraculoasă pe Colina Esquilină, în toiul verii.
Acest eveniment este comemorat anual pe 5 august, când petale albe de trandafir sunt presărate în interiorul bazilicii, evocând zăpada miraculoasă.
Legenda spune că, în secolul al IV-lea, un nobil roman foarte bogat, pe nume Ioannes, împreună cu soția sa, neavând copii, au decis să doneze bunurile lor Sfintei Maria pentru construirea unei biserici dedicate ei, dacă vor avea un copil.
Sf. Maria le-a ascultat dorința și le-a apărut în vis celor doi soți, în noaptea dintre 4 și 5 august, indicând că o minune se va petrece pe 5 august în locul unde ar putea fi construită biserica.
În dimineața următoare Ioannes și soția s-au dus la Papa Liberiu să-i relateze visul pe care l-au avut amândoi.
Deoarece Papa avusese același vis, s-au dus împreună la locul indicat, colina Esquillin din Roma, pe care ar fi găsit-o acoperită de zăpadă, deși se afau în plină vară.
Papa a trasat perimetrul noii biserici urmând suprafața terenului acoperit de zăpadă și a construit clădirea sacră în numele celor doi soți.
De altfel, fațada actuală a bazilicii este dominată de Loggia Binecuvântărilor, decorată cu mozaicuri din secolul al XIII-lea care ilustrează scena miraculoasă a ninsorii.
Deși nu există nici un document care să ateste întâmplarea, biserica a mai fost supranumită, din acest motiv, și Basilica Santa Maria della Neve (Sfânta Maria a Zăpezii_.
De sâmbătă, 26 aprilie, în această bazilică își va dormi somnul veșnic și cel care a fost Papa Francisc, cel de-al optulea Suveran Pontif care-și va găsi odihna eternă aici.
